Rămâne „poporul“ fără OTV?

«Televiziunea poporului» a primit o sancţiune aspră de la CNA. Ce-o să se întâmple cu «poporul lui Dan Diaconescu»?

Nu e prima dată. OTV a mai avut parte de o suspendare acum câţiva ani şi a revenit cu forţe noi. Dan Diaconescu a ştiut să joace rolul „martirului" căruia regimul lui Iliescu şi Năstase îi interzice dreptul la liberă exprimare. Asta încearcă să facă şi acum, spunând că toată povestea e „din cauza lui Băsescu". Apelând la trucuri propagandistice ieftine, dar eficiente, Dan Diaconescu se autovictimizează şi conferă încărcătură politică deciziei. E adevărat, motivul sancţiunii este că a făcut publicitate politică partidului său. Aşa e legea, iar CNA a aplicat-o.

Numai că adevărata problemă nu e propaganda făcută fantomaticului său partid. De ani întregi, OTV prosteşte oamenii cu tot felul de aiureli, invită în studio tot felul de „paranormali" şi scandalagii, încasează bani din SMSurile telespectatorilor cărora li se cere să răspundă la întrebări stupide. Unii au dat tunuri imobiliare sau financiare, Dan Diaconescu a dat un tun TV. Căci despre asta este vorba. Unii au speculat terenuri şi case, alţii trafichează mărfuri de tot felul, Dan Diaconescu face un trafic cinic cu emoţiile şi sentimentele unor oameni mai puţin şcoliţi ori mai creduli din fire, amărâţi sau disperaţi, cărora aburelile televizate le mai alină necazurile sau ignoranţa. Le promite că, dacă va ajunge preşedinte, le va da mii de euro de căciulă, le va mări pensiile şi salariile, va desfiinţa instituţii şi va crea altele, va abroga legi. Sunt destui naivi care chiar cred asta, iar patronul- jurnalist-viitor preşedinte îşi bate joc de ei cu cinism. Ştie foarte bine că n-are de unde lua banii pe care îi promitecu nonşalanţă, ştie foarte bine că preşedintele ţării nu poate mări pensiile şi salariile şi nu poate abroga de capul lui vreo lege. Dar promite în continuare, profitând de credulitatea celor care-i asigură audienţa. Adevărata problemă, aşadar, nu este „publicitatea politică" pentru propriul partid, ci prostirea zilnică a publicului. Numai că, pentru aşa ceva, legea audiovizualului nu prevede sancţiuni. Pentru minciuni, aberaţii, tâmpenii şi aiureli spuse la televizor nu poţi articula o lege. Sancţiunile ar trebui să vină de la breasla profesioniştilor în domeniu, de la opinia publică, de la societatea civilă. Într-o ţară normală, nu s-ar putea debita, ani la rând, atâtea prostii la un post TV (căruia, pe deasupra, i-a mai crescut şi audienţa între timp). Dar România încă nu e normală. Iar de trucurile propagandistice ale lui Dan Diaconescu au profitat mulţi politicieni care au trecut pragul televiziunii sale: de la preşedinţii ţării (foştii şi actualul) până la deputaţi şi senatori de toate culorile şi din toate partidele. Nu le-a fost jenă să se afişeze între un paranormal şi-o vrăjitoare, între un „economist" care bolborosea despre miile de euro care vor cădeape capul fiecărui cetăţean şi tot felul de „imagini şocante" pentru gură-cască.

Aşa încât problema e mai complicată. Dan Diaconescu o să joace din nou rolul martirului persecutat de „regim" încercând să stoarcă din asta audienţă, bani şi oarece voturi pentru partidul său. Ce se va întâmpla după ce emisia OTV va înceta, rămâne de văzut. (Probabil că va trece la cealaltă, DDTV). Dar, atâta timp cât va exista un public care să creadă în toate bazaconiile unuia ca DD, desfiinţarea OTV nu va rezolva mare lucru. În definitiv, o mulţime de politicieni şi candidaţi practică jocul cinic al promisiunilor deşarte sau încearcă să-şi cumpere voturile oferind amărâţilor făină, ulei, zahăr şi te miri ce altceva. Dan Diaconescu face acelaşi lucru, dar la proporţii mai mari şi sistematic, zi de zi, cu ajutorul televiziunii.

Mircea Vasilescu este redactor-şefal revistei „Dilema Veche" şi în fiecare joi semnează această rubrică în ziarul „Adevărul".