Marele fotbalist Bodola, arestat pentru că îi înjura vârtos pe Churchill şi Stalin şi dădea jos evreii de pe trotuar!

Iuliu Bodola ocupă încă, la şapte decenii de la retragere, locul doi în ierarhia all-time a marcatorilor naţionalei, cu 30 de reuşite, primul loc fiind împărţit de Gheorghe Hagi şi de Adrian Mutu, ambii reuşind să înscrie câte 35 de goluri în tricoul României.

Originar din Braşov, Iuliu Bodola a început fotbalul în oraşul natal, la Braşovia, dar s-a remarcat mai ales la Oradea, unde a jucat în marele CAO, alături de nume mari ca Mircea David, Francisc Ronnay şi Nicolae Covaci, fratele mult mai celebrului Pişti Covaci. Au urmat trei sezoane petrecute la Venus Bucureşti, cu care a câştigat de două ori campionatul naţional, după care s-a întors la Oradea.

Cu echipa CAO, transformată în NAC în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940, a reuşit să câştige şi titlul de campion al Ungariei. După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, Bodola a mai jucat pentru o scurtă perioadă la Ferar Cluj, actuala CFR, după care s-a stabilit în Ungaria, la Budapesta, unde a continuat să evolueze, până la 39 de ani, la MTK.

Nu punea alcool în gură

Debutând în echipa naţională la 19 ani, la 10 mai 1931, Iuliu Bodola a adunat în nouă ani nu mai puţin de 48 de selecţii, într-o vreme în care media anuală a meciurilor internaţionale era de cinci-şase. Ceea ce înseamnă că cel poreclit „Duduş" a jucat cam în toate! Recordul său de selecţii a fost doborât abia în anul 1974, de către Mircea Lucescu, în timp ce un alt record al său, al celor 30 de goluri în tricoul primei reprezentative, a rezistat până în 1997, când Gică Hagi a reuşit să-l depăşească.

De reţinut este şi faptul că Bodola a bifat alte 13 selecţii şi 4 goluri pentru echipa naţională a Ungariei, având în vedere că în acele timpuri nu era obligatoriu să reprezinţi doar o singură ţară. Regretatul Ilie Savu, care a apucat să-i fie coechipier în perioada Venus, îl descria ca fiind „un bărbat elegant, prietenos şi sincer, care nu bea decât apă minerală şi iubea să petreacă mult timp alături de colegii săi mai tineri, cărora să le mai transmită câte ceva din experienţa sa. Ca jucător, făcea ravagii printre adversari, având un şut necruţător şi lovind mingea la fel de bine cu ambele picioare".

A fost acuzat de antisemitism

Motivul pentru care Bodola a preferat să se stabilească definitiv în Ungaria, deşi era cetăţean român, a rămas timp de mulţi ani învăluit în mister. Puţini sunt cei care cunosc că internaţionalul a fost chiar arestat la un moment dat, pe motiv că ar fi colaborat cu cei de la Gestapo, celebra poliţie secretă a lui Hitler! Un articol apărut în ziarul orădean maghiar „Nepkarat" (nr. 54/1945) conţine mărturiile unui proprietar evreu al fabricii de încălţăminte „Eterna", Filip Rosenberg. Potrivit spuselor acestuia, el şi familia sa au fost terorizaţi de autorităţi pentru a-l trece ca asociat la respectiva întreprindere, deşi nu avuseseră înainte nicio relaţie de afaceri, ori fotbalistul să-i fi plătit contravaloarea asocierii. „Domnul Bodola a fost auzit spunând cuvinte injurioase la adresa lui Churchill şi Stalin. Şi asta, de mai multe ori", mai relata domnul Rosenberg pentru „Nepkarat". Este apoi citat un martor din cadrul clubului CAO, Szanto Szandor, care afirma că „încă din 1943, numitul Bodola s-a manifestat în public împotriva evreilor, pe care îi dădea jos de pe trotuar". Apoi, ziarul „Viaţa Nouă" din Oradea titra, la 16 februarie 1945: „Poliţia de Stat din Cluj a reţinut ieri şi escortat la Oradea pe cunoscutul fotbalist de profesie Iuliu Bodola, pentru delicte fasciste".

Ziarul nu a mai revenit niciodată cu precizări despre „cazul Bodola", deşi „Duduş" era o mare vedetă în epocă. Nu se cunoaşte exact perioada în care fotbalistul ar fi fost încarcerat, dar cel mai probabil el a beneficiat de celebrul decret de amnistie generală din aprilie 1945, iniţiat de comunistul Lucreţiu Pătrăşcanu şi semnat de către Regele Mihai I. De asemenea, nu există indicii că Iuliu Bodola ar fi fost judecat ulterior de vreo instanţă românească sau maghiară. Cert e că cei de la Ferar Cluj l-au cedat, în 1946, la MTK Budapesta pentru numai 15 milioane de lei, în condiţiile în care în anii aceia un ziar costa 500 de lei! Oricum, Bodola nu s-a mai întors niciodată pe meleagurile în care s-a născut. Începând din 2008, stadionul din Oradea poartă numele fostului mare internaţional, decedat la Budapesta în 1992, la vârsta de 80 de ani.