Modul violent în care au fost reprimate protestele din 1990 a făcut ca o lungă perioadă, în România, să nu mai existe astfel de acţiuni civice. Mulţi ani, singurele proteste acceptate au fost cele ale sindicatelor, care erau folosite ca mijloace de manevră în jocurile politice.

România în zodia protestelor 2012-2017

Primăvara arabă (2010) a reprezentat un declanşator la nivel mondial pentru proteste anti-sistem iar reţelele sociale, mai întâi Twitter, apoi Facebook, s-au dovedit elementul care a dus la coagularea acestui tip de acţiuni. A urmat „Occupy Wall Street“, care a început pe fondul crizei financiare dar a scos la suprafaţa multe alte frustrări ale clasei de mijloc din marile oraşe ale lumii.

În România, protestul împotriva măsurilor de austeritate a îmbrăcat o altă formă. Declanşatorul a fost ameninţarea preşedintelui Băsescu de demitere a lui Raed Arafat, fondatorul SMURD. Deşi această declaraţie a declanşat protestele, situaţia la nivel naţional era foarte tensionată din cauza tăierilor salariale de 25% operate de guvernul Boc. Protestul a început ca unul civic, dar, pe parcurs, s-au lipit la temă şi partidele de opoziţie iar guvernul Boc a demisionat.

Cele mai interesante lozinci din 2012

„Roberta, unde eşti, vino să ne socoteşti!“
„Demisia în bloc, în frunte cu Boc!“
„Eşti guvernant? Sună la 112!“

„Nu vom fi, nu vom fi, colonie FMI!“
„Ruşine să vă fie, / Răzvan conduce SIE!“

„Nu vreţi dialog social? Aveţi proteste stradale!“
„Şcoala noastră scoate boi, este drept, priviţi la voi!“

„UDMR / E amanta PDL!“
„Vreti să faceţi ceva pentru mine? Faceţi infarct!“

„Jandarmeria apară hoţia!“

În anul 2013 au urmat protestele împotriva RMGC, legate de exploatarea de la Roşia Montantă. Atunci, Guvernul Ponta a luat decizia de susţinere şi aprobare a proiectului în Parlament iar pe Facebook apar primele semne de mobilizare pentru proteste. În prima fază, protestatarii sunt puţini, dar în câteva zile ajung la peste 10.000. Televiziunile ignoră protestele timp de o săptămână, dar fenomenul era deja foarte vizibil în social media. În final, Guvernul decide să renunţe la proiect.

Cele mai interesante lozinci din 2013

„Nu corporaţia face legislaţia!“
„Uniţi salvăm Roşia Montana!“
„Dacă economia este mai importantă decât natura, încearcă să-ţi ţii respiraţia atunci când îţi numeri banii!“
„RMGC vă vrea doar binele!“
„Împarte nişte cianură cu guvernul!“
„Ministrul Sfârşitului Culturii“
„Cutia milei – vrem să ne cumpărăm singuri politicienii!“

Următorul val de proteste are loc în 2015. Lucrurile erau deja tensionate la nivel naţional după victoria lui Klaus Iohannis în alegerile prezidenţiale, după cozile la urnele de vot în Diaspora şi după moartea tragică a poliţistului Bogdan Gigină, ce făcea parte din coloana oficială a lui Gabriel Oprea. Tragedia de la Colectiv a fost factorul declanşator iar zeci de mii de oameni au ieşit în stradă. În final, premierul Victor Ponta demisionează.

Cele mai interesante lozinci din 2015

„Corupţia ucide!“
„N-am ieşit în stradă să schimbăm guvernul. Am ieşit să schimbăm sistemul!“
„Nu puteţi cumpăra toate generaţiile!“

„Oprea, nu rezişti, nici cu mii de securişti!“
„Biserica spală creiere şi bani publici, în timp ce românii spală WC-uri în alte republici!“

„Daniel, Daniel, du-te după Viorel!“
„Vrem spitale, nu catedrale!“

„Iohannis, fă ceva! Altfel vei citi de pe prompter: „Demisia“!“
“Strada n-are lideri, suntem oameni liberi!“

„N-aveţi coloană, decât oficială!“

Doi ani mai târziu, România era din nou în stradă. În februarie 2017, decizia Guvernului PSD-ALDE de a reglementa prin ordonanţă de urgenţă graţierea şi modificarea codului penal a dus la declanşarea protestelor în Bucureşti şi în ţară. Numărul protestatarilor a crescut gradual, iar în două săptămâni de la primul protest numărul lor a ajuns la câteva sute de mii. Protestele s-au încheiat după ce Guvernul Grindeanu a abrogat Ordonanţa 13.

Cele mai interesante lozinci din 2017

„PSD – ciuma roşie!“
„În democraţie, hoţii stau la puşcărie!“
„Noaptea, ca hoţii!“
„Am adormit în democraţie, m-am trezit în dictatură!“
„Altă întrebare: Când dai abrogare?“
„Vă vedem!“
„DNA să vină să vă ia!“
„De la Casa Albă la Poarta Albă!“
„Liviu, nu uita, te aşteaptă Laura!“
„Vrem şosele asfaltate, nu corupţi în libertate!“

Protestele româneşti începute în anul 2012 şi care continuă şi în prezent fac parte dintr-un trend regional. Proteste asemănătoare au avut loc în Ungaria (2014 împotriva taxei pentru internet şi 2016  - împotriva desfiinţării Universităţii Central Europene) şi Polonia (2016 - împotriva propunerii de lege pentru interzicerea avortului şi 2017 – împotriva modificărilor din Justiţie).

Un aspect important al mişcărilor de stradă româneşti, începând cu anul 2012, este că strada a câştigat de fiecare dată. În anul 2012, a căzut Guvernul Boc, în 2013 a fost retras proiectul minier de la Roşia Montană, în 2015 a căzut Guvernul Ponta, iar în februarie 2017 Ordonanţa 13 a fost abrogată. Tot timpul, numărul participanţilor a avut un trend ascendent, iar reţelele de socializare au jucat un rol central. Acest lucru se poate observa şi din modul în care sunt construite lozincile şi pancartele, în stilul statusurilor de pe Facebook. Modul de desfăşurare, lozincile, dar şi numărul participanţilor indică faptul că protestele din România au multe elemente ce ţin de construirea unei comunităţi cu valori şi elemente comune, dar fără o ideologie coerentă, aceştia se manifestă în funcţie de subiectele pe care o paletă largă de cetăţeni le consideră foarte importante. Manifestările din această perioadă din România creează trendurile pentru deceniile viitoare.