DEZBATERE Privatizarea mascată a spitalelor sau o soluţie pentru completarea salariilor medicilor?

15% din tariful stabilit va intra în bugetul spitalului FOTO Adevărul

Pacienţii români care vor să fie trataţi de un anumit medic ar putea ajunge să beneficieze de serviciile acestuia contra cost, chiar în spitalul de stat, însă numai după terminarea orelor de program ale doctorului. Acest lucru ar putea fi posibil datorită unui proiect de lege semnat deja de 102 parlamentari. Potrivit documentului, spitalele publice ar putea presta servicii în regim privat.

Concret, proiectul de lege prevede că în spitalele publice se pot acorda servicii medicale în regim privat la cererea pacienţilor, numai în limita specialităţilor pentru care spitalul în cauză este avizat, clasificat şi acreditat, banii urmând a fi împărţiţi între echipa medicală şi unitatea sanitară. Procentele nu au fost bătute însă în cuie, subliniază şi Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătăţii.

„Propunerea de la specialişti a pornit undeva cu 15% care să fie partea care vine la spitale. Unul dintre fundamentele acestei legi este acela de a da posibilitatea spitalului de a face venituri proprii. Prin acest proiect va fi redusă şi şpaga”, a declarat şeful de la Sănătate, adăugând că tariful minimal al serviciilor va fi stabilit prin ordin al ministerului.

Dacă autorităţile susţin că măsura i-ar putea ajuta pe medici să câştige mai mulţi bani, specialiştii din sistem nu înţeleg cu exactitate cum va fi ea aplicată, asta în condiţiile în care, în prezent, doctorii din spitale lucrează oricum peste programul stabilit de lege, depăşind normativul de ore trasat de directivele Uniunii Europene.

„Vreau să se definească clar ce înseamnă <<în afara programului de lucru>>. La Spitalul Universitar, spre exemplu, trebuie să stăm peste program pentru a rezolva cazurile care vin. Când am putea să facem aceşti bani în plus? Noi depăşim cu mult directiva europeană cu privire la timpul de lucru. Practica privată în spitalele de stat este o activitate care trebuie reglementată cu foarte mare atenţie”, a explicat medicul Florin Chirculescu, şeful secţiei de Chirurgie Toracică de la Spitalul Universitar Bucureşti.

„Asistăm la privatizarea ascunsă a spitalului”

La rândul lor, sindicaliştii de la Sanitas deşi admit că, la prima vedere, soluţia pare a fi de bun augur, pretind că asistăm, de fapt, la o formă ascunsă de privatizare a spitalului.
„Problema este că nu creşte venitul tuturor din sistem. Cei căutaţi vor fi, în general, medicii de notorietate, şefi de secţie. Ideea a fost ca pacienţii care îşi permit să nu mai meargă în spitale private, ci să rămână în spitalele de stat. Oricum, dacă se întâmplă ceva la privat, tot la spitalele mari trimit cazurile complicate”, este de părere Leondard Bărăscu, preşedintele Sanitas.

Recensământul în Sănătate, obligatoriu

Modelul urmat de autorităţile române în proiectul legislativ este copiat după cel francez. Acolo, un pacient care vrea să fie consultat de un anumit medic, este nevoit să scoată sute de euro din buzunar pentru a fi văzut înaintea altora.

„Alţii, plătesc mii de euro pentru a fi operaţi de un anumit chirurg. Doar că, spre deosebire de România, banii aceştia se impozitează. Ideea este să stabilim nişte limite, pentru că un medic care ar lucra şi la stat, şi în regim privat, dar şi la un spital privat, ar fi prea obosit şi are un risc ridicat de a face malpraxis”, a completat Florin Chirculescu.

În opinia acestuia, un proiect ca cel de faţă poate fi aplicat în România doar de managerii foarte competenţi. „Trebuie să analizezi care este rata de utilizare a unei săli de operaţie, cât de folosit este un CT, care este capitalul uman de care dispui. Practic, fără să faci un recensământ de acest gen, nu poţi să implementezi aşa ceva”, a conchis chirurgul.
 
În străinătate, bătaia mare este pe şefii de clinici universitare

Academicianul Ioanel Sinescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, subliniază că în ţări precum Franţa şi Germania funcţionează de ani buni asemenea sisteme. Acolo, însă, pacienţii fac cozi la şefii de clinici.

„Dacă în România se generalizează la nivelul tuturor medicilor, nu este un lucru rău, atâta vreme cât aceştia au adresabilitate mare. Important e să fie condiţii similare cu cele oferite de spitalele private. Este o uşă deschisă şi o invitaţie pentru manageri şi doctori să îmbunătăţească condiţiile din spitale şi să crească şi calitatea actului medical”, susţine rectorul UMF Bucureşti, potrivit căruia practica privată în spitalele de stat ar putea fi un mod de a reţine specialiştii în ţară.

Şi profesorul Gheorghe Burnei, şeful Clinicii de Ortopedie Pediatrică de la Spitalul Marie Curie, spune că în spitalele din Occident, doar anumiţi medici au voie să presteze astfel de activitate după program.
„Doctorii care au o experienţă îndelungată şi sunt solicitaţi de pacienţi au posibilitatea aceasta, dar pot să-i vadă strict pe bolnavii care nu prezintă riscul declanşării unor suferinţe. Există riscul ca unii să-i direcţioneze spre regim privat, deci avem nevoie de reguli clare pentru a nu avea abateri morale”, a precizat chirurgul ortoped.  

Ce se întâmplă cu banii obţinuţi de medici

Din veniturile obţinute de spitalul public, prin serviciile private, managerul poate acorda personalului medico-sanitar recompense care se cumulează cu veniturile salariale, devenind venit brut lunar, evidenţiat contabil şi supus impozitării.

Potrivit profesorului Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, practica privată în spitalele de stat e o soluţie la îndemână.

„Nu e panaceu, deşi funcţionează foarte bine în câteva ţări europene. Practic, spitalul pune la dispoziţie infrastructura şi aparatura medicală, dar în niciun caz nu se vor înfiinţa secţii private sau saloane în plus în spitale. Practica privată înseamnă că un medic a programat un pacient peste trei săptămâni, iar acesta vrea să fie operat a doua zi, după programul medicului. Va fi operat dacă va plăti pentru asta. Din păcate, vor creşte doar veniturile anumitor medici, a celor cu notorietate, însă ce este sigur e că va îmbunătăţi calitatea actului medical. Abundenţa de pacienţi înseamnă cash-flow pentru spital“, a declarat profesorul Astărăstoae.