Consumator de droguri: „Îmi ascund seringa într-o scară sau într-un părculeţ, un copil poate să vină să se joace cu ea şi să se îmbolnăvească cu HIV/SIDA!”

20.000 de consumatori de droguri injectabile sunt înregistraţi la nivelul Capitalei FOTO Adevărul

„Încercăm să deschidem ochii autorităţilor, să înţeleagă că facem şi noi parte din societate”, au explicat consumatorii de droguri, beneficiari ai programului de schimb de seringi care a rămas fără finanţare. Specialiştii se tem de proliferarea unor boli ca SIDA sau hepatita şi de faptul că România s-ar putea confrunta cu o epidemie a acestor afecţiuni în viitorul apropiat.

„Acest program gratuit ne-a ajutat foarte mult, mai ales că suntem bolnavi şi nu avem posibilitatea să muncim pentru a ne plăti tratamentul. Prin program, eu nu primeam doar seringi, ci şi consiliere. Riscul de a te infecta este foarte mic, pentru că multe farmacii nu îţi dau seringi nici cu bani, şi atunci, te vezi obligat să faci rost de orice seringă, nu mai ţii cont de nimic“, spunea un tânăr aflat ieri în Piaţă. De trei ani este seropozitiv, dar spune că evoluţia bolii sale este una favorabilă.

Specialiştii susţin că în România narcomanii nu au parte de tratamentul corespunzător, ei fiind, de cele mai multe ori, discriminaţi şi consideraţi „paria“ ai societăţii.

„Am început să consum heroină în 1993, după ce mama mea a murit. A fost o perioadă grea, eu fiind foarte apropiat de ea. Nu am găsit o altă variantă decât asta“, a explicat un beneficiar al programului de tratament. Nu şi-a injectat niciodată drogurile, conştient fiind de pericolele pe care le au asupra sănătăţii. Deşi pe 6 iulie va împlini 50 de ani, spune că din cauza stupefiantelor nu s-a putut angaja în câmpul muncii.

Metadona îl costă 500 de lei pe lună

De multe ori, de teama de a avea printre ei persoane care sunt dependente de un anumit drog, angajatorii îi resping pe cei care consumă stupefiante. În acelaşi timp, în multe cazuri e şi vorba de frica faţă de infecţia cu HIV/SIDA.

„N-am niciun venit. Am fost arestat, sunt recidivist şi nu am cazierul curat. Ăsta e motivul pentru care nimeni nu vrea să mă angajeze, oriunde aş încerca. Le explic că tot ce îmi doresc este să muncesc, să pot fi plătitor de taxe, dar nu am avut nicio şansă până acum“, a continuat beneficiarul.

Un alt tânăr din grupul beneficiarilor nu a fost atât de norocos. A aflat acum doi ani că este seropozitiv, iar boala şi-a lăsat amprentele asupra sa. Are răni deschise pe faţă, iar mâinile îi sunt acoperite de mănuşi. Se văd însă venele umflate şi câteva cicatrici apărute în urma injectării heroinei. De aproximativ un an, nu se mai droghează, dar a participat la protest pentru a fi alături de cei care trec prin ce a trecut şi el. În ciuda faptului că se apropie de vârsta de 30 de ani, nu are un serviciu.

„Am venit aici pentru drepturile noastre, e nevoie de seringi. Spre exemplu, farmaciile nu ne dau seringi pentru că nu vor să aibă de a face cu noi. Ce faci într-o astfel de situaţie? Îmi ascund seringa într-o scară sau într-un părculeţ, un copil poate să vină să se joace cu ea şi să se îmbolnăvească cu HIV/SIDA. Mai mult, unii dintre noi ajung să folosească aceeaşi seringă pentru a-şi injecta drogurile şi astfel îşi dau boala de la unul la altul“, a explicat tânărul.

Pe aceeaşi temă:

Semnal de alarmă: „În următorii ani numărul bolnavilor de SIDA se va dubla". Lipsa seringilor sterile scoate consumatorii de droguri în stradă