RETROSPECTIVĂ Ebola, virusul ucigaş din 2014. Patru suspiciuni, în România

Ţările europene au cumpărat echipamente de protecţie FOTO AFP

Virusul Ebola a pus în alertă experţii din întreaga lume în 2014. La final de an, numărul deceselor provocate de febra hemoragică a ajuns la peste 7.500, în ciuda încercărilor specialiştilor de a găsi un tratament pentru virusul ucigaş. Acesta continuă să facă victime, iar ultimele date prezentate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) indică o creştere a numărului de noi decese.

În România au existat, anul acesta, patru suspiciuni, niciuna confirmată. Potrivit OMS, epidemia de febră hemoragică din Africa de Vest este cea mai gravă de la identificarea virusului, în anul 1976. Ea a debutat în decembrie 2013 într-un sat din sudul Guineei şi, ulterior, s-a răspândit afectând ţări precum Liberia, Sierra Leone şi Nigeria.

Peste 7.500 de morţi la nivel mondial  

În total, peste 7.500 de persoane au murit la nivel mondial din cauza epidemiei Ebola, dintr-un total de 19.340 de cazuri confirmate, indică ultimul bilanţ OMS. Cele mai multe cazuri, 99%, au fost înregistrate în Liberia, Sierra Leone şi Guineea. Totodată, în Mali au fost înregistrate şapte decese, în Statele Unite ale Americii a fost confirmat un deces, în timp ce în Spania şi Senegal câte un deces, relatează Agerpres.

Experţii internaţionali atrag însă atenţia că bilanţul victimelor ar putea fi şi mai sumbru, în condiţiile în care mii de oameni din vestul Africii au fost înmormântaţi fără a fi declaraţi autorităţilor. Pe fondul epidemiei Ebola, malaria, o altă patologie infecţioasă gravă, îşi face simţită prezenţa în rândul băştinaşilor din Vestul Africii. O problemă, relatează autorităţile, e faptul că înainte ca epidemia Ebola să izbucnească, ţări precum Guineea şi Sierra Leone desfăşurau programe active împotriva malariei, iar Liberia prevăzuse o campanie în acest sens.

E nevoie de asistenţă medicală specializată

Deşi sunt departe de găsi un tratament împotriva Ebola, experţii susţin că medicii şi asistenţii medicali sunt factorul decisiv în combaterea acestei epidemii. Cu toate acestea, asistenţa medicală în ţările cel mai puternic afectate de febra hemoragică este deficitară. De altfel, organismele internaţionale au semnalat deja nevoia de a trimite epidemiologi dar şi echipe mobile care să lupte împotriva virusului, în timp ce preşedintele Băncii Mondiale a făcut un apel la Asia pentru a-şi trimite experţii în cele trei ţări din Africa de Vest, potrivit sursei citate.

În ceea ce priveşte tratamentul, oamenii de ştiinţă nu au reuşit să producă, cel puţin până în prezent, un vaccin care să fie autorizat, cu atât mai mult cu cât OMS anunţa că un ser la care se lucrează în prezent un laborator elveţian şi unul canadian ar putea fi administrate în ianuarie personalului medical din ţările afectate.

Patru suspiciuni de Ebola în România

Până în prezent, în România au existat patru suspiciuni de Ebola, toate infirmate. În trei dintre cazuri, a fost vorba de malarie. Cel mai recent caz care a pus autorităţile pe jar a fost cel al unui bărbat de 60 de ani, recent întors din Nigeria, ţară care pe 19 octombrie a fost scoasă din zona endemică, dat fiind faptul că timp de 42 de zile nu a înregistrat niciun caz nou de îmbolnăvire.

În urma testelor minuţioase făcute de medicii de la Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală, Ministerul Sănătăţii a informat că bărbatul din Constanţa nu suferea de febră hemoragică, boală care a făcut deja 5.000 de decese la nivel mondial, ci de malarie, o patologie care are simptome comune cu Ebola. Astfel, bărbatul a fost trimis la Spitalul „Victor Babeş” din Bucureşti, pentru a beneficia de tratamentul corespunzător.

Ambulanţe complet echipate

Un alt caz a fost cel al unui bărbat din Galaţi, care s-a întors în România pe 19 octombrie, după ce a lucrat în Guineea Ecuatorială, ţară afectată de epidemia Ebola. Tânărul de 33 de ani era, însă, la a şaptea recidivă, după cum a declarat Oana Grigore, director de comunicare în Ministerul Sănătăţii. Ba mai mult, bărbatul care a fost preluat din Galaţi cu o ambulanţă specială, complet echipată, nici nu a fost dus la Institutul Matei Balş pentru testare, ci a fost luat în primire direct de medicii de la Institutul de Boli Tropicale Victor Babeş.

Alţi doi pacienţi au mai fost suspectaţi de Ebola, după ce au avut simptome similare cu febra hemoragică. Dacă în cazul unuia dintre ei, un inginer de 61 de ani din Ploieşti, s-a dovedit că boala care l-a doborât a fost tot malaria, în cazul celuilalt a fost vorba de infecţie urinară, după cum a explicat profesorul Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului „Matei Balş” din Bucureşti.