Noi medicamente pe lista de compensate aprobată de Guvern
0
Deşi pacienţii români se confruntă cu o criză acută de medicamente ieftine, pe care nu le găsesc în farmacii, autorităţile se laudă că bolnavii care suferă de tuberculoză, HIV/SIDA, astm şi anumite tipuri de cancer vor beneficia de medicamente foarte scumpe.
Asta după ce lista de compensate şi gratuite a fost actualizată de Guvern, cu încă 16 molecule noi, după ce anul trecut a suferit o altă modificare. Cu toate că apreciază intenţia autorităţilor, reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi sunt sceptici cu privire la accesul la noile tratamente şi spun că birocraţia şi lipsa predictibilităţii îi va priva pe bolnavi de medicamentele scumpe nou-introduse pe listă.
„E bine că s-au introdus pe piaţă noi medicamente pentru că asta înseamnă că un pacient poate avea, în teorie, acces la ele. Faptul că în România ai şanse să-ţi iei tratamentul o lună iar în a doua rişti să nu-l mai găseşti mă face să cred că bolnavii nu vor ajunge să se trateze cu aceste produse. În România nu avem sustenabilitate, nu ştim niciodată ce se va întâmpla. Practic, aceste medicamente noi ar trebui să fie doar pe hârtie”, a explicat, pentru „Adevărul”, Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC).
O altă barieră în prescrierea moleculelor noi e refuzul medicilor de a da bolnavilor aceste tratamente, spun cei din sistem. „Pe lângă faptul că medicii nu prescriau de frică să nu li se impute reţetele, ceea ce era aberant, dura cam două-trei luni din faza diagnosticării până la cea a admiterii în tratament, timp pierdut pentru bolnav. Mă tem să nu se întâmple la fel”, a completat reprezentantul pacienţilor.
Şanse mai multe pentru pacienţii cu tuberculoză
Nouă din moleculele nou introduse pe listă sunt destinate bolnavilor cu tuberculoză multi-drog rezistentă. „Accesul celor cu tuberculoză la tratament era limitat faţă de restul pacienţilor din Europa pentru că nu s-au mai introdus medicamente eficiente de mulţi ani. Practic, s-a făcut o corecţie faţă de aceşti pacienţi”, a spus şi Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC).
În opinia sa, bugetul limitat pentru medicamente, de care dispun Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii, va face aproape imposibilă prescrierea noilor medicamente scumpe. „Sunt rezervat, dar avem promisiuni că vor fi scoase medicamentele perimate acolo unde avem medicamente mai noi astfel încât pacientul să acceseze direct tratamente eficiente. Dar de la a zice până la a face e însă cale lungă, rămâne de văzut ce se va întâmpla”, a conchis preşedintele FABC.
Care sunt cele 16 molecule aprobate de Guvern
Guvernul a aprobat printr-o hotărâre, completarea cu 16 noi denumiri comune internaţionale (DCI) a listei corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate şi în cadrul programelor naţionale de sănătate, listă stabilită prin HG 720/2008. Astfel, în listă au fost introduse necondiţionat cinci DCI cu finanţare din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS):
1. DCI Combinaţii (Fluticasonum+Formoterolum) (conc. 50µg/5 µg şi 125µg/5 µg) – în sublista B, pentru pacienţii cu astm bronşic;
2. DCI Baricitinib – în sublista C sectiunea C1 cod de boala G31B - Poliartrita reumatoidă;
3. DCI Blinatumomabum – în sublista C sectiunea C2, pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu leucemie limfoblastică acută cu precursor de celulă B, refractară sau recidivată, cu cromozom Philadelphia negativ, în cadrul Programului Naţional de Oncologie;
4. DCI Daratumumabum – în sublista C sectiunea C2, pentru tratamentul pacientilor adulti cu mielom multiplu recidivant si refractar, în cadrul Programului Naţional de Oncologie;
5. DCI Tacrolimus, unguent – în sublista C sectiunea C3, pentru tratamentul dermatitelor atopice la pacienţii cu vârsta peste 2 ani.
„Un alt DCI, Panobinostatum, pentru care s-a încheiat contract cost-volum pe aria terapeutică oncologie, a fost inclus condiţionat, în sublista C secţiunea C2, cu indicaţia terapeutică: în asociere cu bortezomib şi dexametazona, pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu mielom multiplu recidivant şi/sau refractar cărora li s-au administrat cel puţin două scheme anterioare de tratament incluzând bortezomib şi o substanţă imunomodulatoare”, arată comunicatul.
Ce DCI-uri sunt introduse în programele Ministerului Sănătăţii
Alte 10 DCI cu finanţare din bugetul Ministerului Sănătăţii au fost introduse necondiţionat în sublista C sectiunea C2, pentru utilizarea în cadrul Programului Naţional de Boli Transmisibile (Subprogramul de tratament şi monitorizare a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere; Subprogramul de tratament al Tuberculozei):
1. DCI Combinaţii (Emtricitabinum+Tenofovirum);
2. DCI Combinaţii (Amoxicillinum+Acidum Clavulanicum);
3. DCI Combinaţii (Imipenemum+Cilastatinum);
4. DCI Levofloxacinum;
5. DCI Linezolidum;
6. DCI Rifamycin;
7. DCI Etionamidum;
8. DCI Combinaţii (Rifampicinum+Pyrazinamidum+Izoniazidum);
9. DCI Combinaţii (Rifampicinum+Pyrazinamidum+Izoniazidum+Ethambutolum);
10. DCI Clofaziminum.
„Totodată, în listă s-au efectuat şi câteva schimbări referitoare la alte medicamente. Astfel, DCI Certilozumab Pegol, care era inclus condiţionat deja în sublista C sectiunea C1 cod boală G31d Spondilita ankilozantă, devine medicament inclus necondiţionat. Acest medicament va fi accesibil de acum încolo asiguraţilor fără să mai fie necesară încheierea unui contract cost-volum de CNAS cu deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă, iar contractul încheiat la 21 ianuarie 2016 încetează. Pentru DCI Valacyclovirum, din sublista B, se introduce menţiunea că regulile de prescriere sunt stabilite prin Contractul-cadru. Pentru DCI Carfilzomibum, din sublista C, sectiunea C2 Programul Naţional de Oncologie, a fost modificat codul ATC în concordanţă cu cel alocat de OMS si ANMDM”, anunţă CNAS.
„Prin introducerea de noi medicamente în listele de compensare creşte accesul pacienţilor la tratamente, unele din ele inovatoare, cu impact benefic asupra stării lor de sănătate”, a declarat preşedintele CNAS, Răzvan Vulcănescu.
Se încarcă comentariile...
