Efectele schimbărilor climatice asupra sănătăţii. Care sunt ţările ce vor avea de suferit cel mai mult

Schimbările climatice vor provoca nu mai puţin de 250.000 de decese între anii 2030 - 2050, potrivit celui mai recent raport făcut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, principalele cauze de mortalitate fiind malnutriţia, malaria, diareea şi valurile de căldură. Costurile directe ale acestor pierderi vor fi imense, spun specialiştii, precizând că de suferit vor avea în special ţările care nu au un sistem de sănătate bine dezvoltat.

Concret, raportul OMS subliniază singura soluţie pentru evitarea dezastrului o reprezintă reducerea emisiilor de gaze prin intermediul infrastructurii de transport. „În ultimii 130 de ani, temperatura a crescut foarte mult. Nivelul mării creşte, gheţarii se topesc, iar structura precipitaţiilor se schimbă şi ea, în timp ce vremea extremă şi fenomenele meteorologice extreme sunt şi ele mai intense şi tot mai frecvente”, notează raportul OMS.

Efectele încălzirii globale, preponderent negative

Potrivit acestuia, deşi încălzirea globală poate aduce şi anumite beneficii în unele zone, respectiv un număr mai mic de decese pe timp de iarnă şi creşterea cantităţii de hrană în anumite zone, încălzirea globală are efecte preponderent negative.

„Singurul lucru pe care îl putem face este să ne adaptăm la ce am provocat până acum. Trebuie să ne asigurăm că rata schimbării climatice nu se accelerează. Este esenţial să reducem emisiile de gaze cu efect de sferă la nivel global. Ceea ce s-a şi discutat şi agreat la Paris, în noiembrie 2015, adică să ne asumăm ţinte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care să ţină sub control creşterea temperaturii medii globale”, a explicat, pentru „Adevărul”, Roxana Bojariu, şefa Departamentului de Climatologie de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Aceasta susţine că şi România se încadrează în tendinţele globale. Mai mult, întreaga comunitate ştiinţifică s-a declarat şocată de efectele acestui fenomen, care se văd inclusiv în termeni legaţi de mortalitate, prin cauze cardiovasculare şi respiratorii. Doar valul de căldură din 2003 a stat la baza a 70.000 de decese, notează raportul. „Temperaturile ridicate şi alţi factori care poluează aerul pot duce la o exacerbare a bolilor cardiovasculare şi a bolilor respiratorii. Polenul şi alţi alergeni sunt la niveluri mai mari, iar asta afectează 300 de milioane de oameni pe an”, arată specialiştii.

Numărul de dezastre naturale s-a triplat

Aceştia arată că, începând cu anii 1960, inclusiv numărul de dezastre naturale s-a triplat. În fiecare an, aceste dezastre naturale produc nu mai puţin de 60.000 de decese, cele mai multe fiind înregistrate în ţările în curs de dezvoltare.

Spre exemplu, fenomenele extreme i-au lăsat pe oameni fără un acoperiş deasupra capului, asta în condiţiile în care mai multe de jumătate din populaţia lumii trăieşte la 60 de kilometri depărtare de mare. Faptul că populaţia este nevoită să se mute atrage cu sine posibilitatea ca aceştia să vină cu diverse boli, inclusiv infecţioase, specifice zonelor din care fac parte.

„Vin cu boli digestive, de nutriţie. Vin exact cu aceleaşi boli care se regăsesc şi în populaţia noastră. Din punctul meu de vedere ar fi absolut normal să se facă un screening pe boli transmisibile. Consecinţele, dacă aceşti oameni nu sunt verificaţi şi depistaţi la timp, sunt aceleaşi consecinţe pe care le are neprezentarea la medic pentru orice individ: se ajunge la agravarea bolilor şi la o recuperare târzie, care înseamnă mai mulţi bani cheltuiţi şi mai mult timp pierdut”, a declarat, pentru „Adevărul”, şi doctorul Camelia Doru.

Patologii grave în rândul copiilor sub 5 ani

Lipsa unei igiene corespunzătoare şi lipsa de apă potabilă angrenează patologii grave în rândul copiilor sub cinci ani, diareea fiind cauză de deces pentru 760.000 de copii sub cinci ani, anual. „La sfârşitul secolului XXI, schimbările climatice vor accentua seceta la nivel regional şi global”, se arată în raportul OMS, conform căruia inundaţiile vor fi mai frecvente.

Inundaţiile contaminează sursele de apă potabilă, creşte riscul apariţiei bolilor şi creşte inclusiv şansele ca ţânţarii să emigreze dintr-un loc în altul, precizează documentul.

„Anul 2015 a doborât recordul stabilit de anul 2014. Iarna ce a trecut a stabilit şi ea recorduri de creştere în temperatură în Arctica, Europa de Est şi România. Au fost fenomene extreme: valuri de căldură, inundaţii”, a completat Roxana Bojariu, şefa Departamentului de Climatologie de la Administraţia Naţională de Meteorologie.

Temperaturile ridicate şi precipitaţiile scad însă producţia de hrană tocmai în regiunile sărace, ceea ce va duce la malnutriţie şi subnutriţie şi va cauza, în timp, 3.1 milioane de decese pe an, apreciază raportul OMS.