De ce am devenit rezistenţi la antibiotice şi antimicrobiene

Medicilor le vine greu să combată bacteriile din organismele pacienţilor

Medicilor le vine tot mai greu să combată bacteriile din organismele pacienţilor. Nu doar consumul excesiv de antibiotice a dus la situaţia în care medicamentele nu-şi mai fac efectele, ci şi faptul că animalele pe care le consumăm la masă sunt crescute cu antibiotice.

Rezistenţa la medicamentele antimicrobiene şi la antibiotice este în continuare crescută în spaţiul european, arată cel mai recent raport făcut de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară şi de Centrul European pentru Controlul Bolilor Transmisibile, document potrivit căruia bacteriile rezistente sunt răspunzătoare de 25.000 de decese anual. Specialiştii au întocmit şi un top al celor mai rezistente bacterii din alimente, Salomella fiind una dintre ele. Mai mult, aceasta stă la baza celor mai frecvente toxiinfecţii alimentare înregistrate în întreaga Uniune Europeană. 

Experţii atrag atenţia că un motiv pentru care rezistenţa la antibiotice se menţine la cote ridicate îl reprezintă folosirea excesivă a antibioticelor, atât în medicina umană cât şi în medicina veterinară. O mare problemă, din punct de vedere al animalelor, e faptul că ele primesc tratament cu antibiotic, spune Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor. 

„Aceste antibiotice sunt date animalelor ca tratament şi nu numai şi cele mai multe probleme se înregistrează în cazul păsărilor, carnea de pui fiind tot mai consumată cel mai frecvent atât în gospodării cât şi în fast food, fiind mai ieftină. Practic, animalele sunt hrănite cu antibiotice, iar noi, atunci când avem o problemă de sănătate, ajungem să ne tratăm cu antibiotice tot mai puternice pentru a o putea combate. Există deja la nivel mondial o campanie prin care se doreşte limitarea pe cât posibil a consumului de antibiotice în special la pui”, a explicat, pentru „Adevărul”, Sorin Mierlea. 

Românii iau antibiotice la limita expirării

Potrivit raportului, ţările din nordul şi vestul Europei au, în general, niveluri mai scăzute de rezistenţă la antimicrobiene în comparaţie cu statele din sudul şi estul continentului. Iar România nu face excepţie, ţara noastră fiind printre statele europene în care consumul de antibiotice nu este controlat, iar farmaciştii dau medicamente fără reţetă, doar pentru a face bani. 

„Ar trebui să existe reglementări mai stricte. Prea mulţi consumatori români lasă restul de antibiotice dintr-o folie într-un sertar şi îl consumă după mult timp. Aşa se ajunge în situaţia de a consuma medicamente expirate sau la limita termenului de expirare”, a completat Sorin Mierlea. 

Ce stă la baza consumului abuziv de antibiotice

La rândul său, medicul Sorin Paveliu, expertul în politici de sănătate al Societăţii Academice Române (SAR), a punctat că lipsa de educaţie stă la baza consumului abuziv. „Explicaţiile sunt simple. Ministerul Sănătăţii nu a dat în 26 de ani bani pentru prevenirea consumului abuziv de antibiotice. Un alt motiv ţine de faptul că românii ajung greu la medic şi preferă să se ducă direct la farmacie şi să ceară medicamente de răceală. Iar farmaciştii au preferat să elibereze antibiotice la cererea pacienţilor pentru a face bani. Deşi, trebuie să recunoaştem că în ultimii cinci ani au devenit mai riguroşi. Problema e că acum nu-i controlează nimeni”, a explicat medicul. 

„Nu este normal să te îndopi de medicamente, iar în România sunt foarte multe persoane care cumpără inclusiv antibiotice fără prescripţie medicală şi le ingerează fără a se gândi la consecinţe sau fără să se gândească la faptul că, în timp, acel medicament nu mai are niciun efect”, a completat şi Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor Cronici din România (APCR). 

Tratamente la care bacteriile sunt rezistente

Dar raportul europenilor scoate în evidenţă faptul că rezistenţa la antimicrobiene poate avea un impact major asupra sănătăţii. Spre exemplu, bacteria E-coli, care poate fi luată din diverse tipuri de carne, precum cea de porc sau de vită a devenit rezistentă chiar şi la tratamente de ultimă generaţie, în timp ce Salmonella este rezistentă la Colistin, un medicament care este folosit în unele ţări pentru controlul infecţiilor la animale.

Avertisment

Un studiu britanic dat publicităţii în 2016 afirma că bacteriile rezistente ar putea provoca „până la 10 milioane de decese până în anul 2050, mai multe decât cancerul”. „Cu toţii avem o responsabilitate pentru a ne asigura că antibioticele continuă să funcţioneze”, a arătat expertul european Mike Catchpole, director în cadrul Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC).