Cum se încearcă desfiinţarea şcolilor româneşti din Ardeal

Şcolile româneşti din Ardeal trăiesc o adevărată dramă. Fenomen necunoscut la Bucureşti, doar şoptit în anumite medii din Transilvania,  dar care iese la iveală odată cu abuzurile prezenţei la guvernare a UDMR.

Politica coordonată la nivelul formaţiunii de înfiinţare pe tot teritoriul Ardealului de instituţii de învăţământ cu predare exclusiv în limba maghiară, prin desfiinţarea unor instituţii de învăţământ cu predare în limba română, se desfăşoară pe cel puţin două paliere: mai întâi prin aşa-zisa retrocedare a unor licee sau colegii către bisericile maghiare; apoi prin presiuni la nivelul inspectoratelor şcolare, pentru înfiinţarea unor noi licee ungare în urma comasării claselor de predare în limba maghiară de la toate şcolile dintr-o localitate.

Această ultimă formă de dezvoltare a învăţământul în limba maghiară (de care o să ne ocupăm în acest articol), se face prin desfiinţarea unor colegii, licee sau şcoli gimnaziale româneşti, clădirea acestora fiind ocupată de elevii maghiari. Totul, prin decizie politică, fără să se ţină cont de soarta copiilor care studiază în limba română.

Presiuni la nivel local

Folosindu-se de statutul de formaţiune aflată la putere, în perioada 2008-2012, UDMR, împreună cu bisericile maghiare, au făcut presiuni la nivelul inspectoratelor şcolare şi a prefecturilor pentru a desfiinţa unele instituţii de învăţâmânt româneşti. Un document din 17 marte 2011, ajuns pe masa prefecturii Mureş, evidenţiază modul pervers în care Uniunea Democrată a Maghiarilor din România forţează mâna autorităţilor locale pentru a pune mâna pe clădirile unor importante instituţii de învăţământ publice din oraşele ardeleneşti, cu predare bilingvă (română şi maghiară) în vederea  înfiinţării unor şcoli cu predare exclusiv în limba maghiară. Adică, gimnazii sau colegii naţionale, să fie desfiinţate tocmai pentru a deveni licee maghiare, sub coordonarea bisericilor ungare.

 Petofi Sandor în locul lui Mircea Eliade

Astfel, în 17 martie 2011, UDMR Sighişoara (judeţul Mureş) împreună cu părinţii copiilor care studiază în limba maghiară, cu comunitatea locală a acestei etnii din municipiul Sighişoara, cu Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România, filiala Sighişoara, au depus o cerere la Inspectoratul Şcolar Mureş pentru aprobarea înfiinţării liceului Teoretic  Petofi Sandor cu personalitate juridică proprie, cu predare în limba maghiară, începând cu anul şcolar 2011-2012.

„Drept locaţie pentru această unitate şcolară propunem  prin reorganizarea reţelei de învăţământ, una dintre variantele: clădirea Gimnaziului de Stat “Aurel Mosora” din municipiul Sighişoara, strada Andrei Şaguna, nr.6 sau  clădirea Colegiului Naţional “Mircea Eliade”, situate în municipiul Sighişoara, strada 1 Decembrie 1918, nr 3”, se arată în cererea înaintată de UDMR.  Cu alte cuvinte, politicienii Uniunii solicită desfiinţarea celui mai bun colegiu multicultural ( cu predare în limba română şi maghiară) din Sighişoara sau a uneia dintre cele mai bune şcoli generale bilingve, pentru înfiinţarea unui liceu cu predare exclusiv în limba maghiară. În locul lui Mircea Eliade să fie adus Petofi Sandor!!!!

Însă, politicienii UDMR, cadrele didactice sau părinţii elevilor maghiari nu menţionează în documentul lor care va fi soarta copiilor români, care ar urma să fie alungaţi din şcoala în care învaţă de ani de zile!

Potrivit cererii UDMR, această nouă unitate şcolară ar fi avut în componenţă 7 clase din ciclul primar, 8 clase din cliclul gimnazial şi 8 clase din ciclul liceal.

Se invocă integrarea în UE

Uniunea invocă o  multitudine o argumente pentru înfiinţarea Liceului Petofi Sandor pe spinarea elevilor români, invocând motive legate de integrarea europeană, de identitate etnică, de libertate religioasă, făcând apel la Legea 1/2011 privind învăţământul, la Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar nr.874 din 2005. „Prin schimbarea conceptului de educaţie odată cu apariţia noii Legi a învăţământului, educaţia trebuie să-şi creeze o direcţie şi o acţiune în spiritul întregirii în structurile UE, al promovării valorilor europene. Scopul general de care trebuie să ţinem cont cu toţii este dobândirea identităţii europene în concordanţă cu identitatea naţională şi etnică. Scopurile înscrise sunt foarte importante în educaţia generaţiilor viitoare: educaţia formală, informaţia non-informală şi educaţia informală”, se arată  în motivarea acţiunilor întreprinse de UDMR.

În traducere liberă, în concepţia politicienilor Uniunii, desfiinţarea şcolilor româneşti este în spiritul „schimbării conceptului de educaţie” şi al promovării valorilor europene, “în concordanţă cu identitatea naţională şi etnică”.

În acelaşi spirit “european”, UDMR aduce şi alte motivaţii pentru înfiinţarea liceului Petofi Sandor prin desfiinţarea Colegiului Mircea Eliade: “Dintre obiectivele operaţionale care deţin intenţiile de informare şi formare a conştiinţei şi a conduitei europene, am enumera doar câteva: cunoaşterea şi exercitarea dreptului şi libertăţile entice ca cetăţeni europeni, constituirea identităţii europene şi deţinerea cetăţeniei europene pe baza apartenenţei naţionale şi etnice, consţientizarea identităţii europene, grevate pe identitatea naţională şi etnică, formarea şi consolidarea atitudinilor toleranţei etnice şi religioase şi formarea şi consolidarea comportamentului democratic”. Este vorba de fapt, despre înşisuirea unor fraze fără noimă, care sună bine din punct de vedere european, dar care ascund intenţiile unor abuz evident!

Susţinere necondiţionată din partea bisericilor maghiare

În documentul UDMR se precizează că în elaborarea proiectului au contribuit consilierii locali ai Uniunii din Sighişoara, reprezentanţii de drept ai minorităţii maghiare, cadrele didactice de la secţiile de maghiare din unităţile de învătâmânt primar, gimnazial şi liceal, „ cu susţinerea necondiţionată a cultelor istorice reformate, romano-catolice şi unitariane”. “Această colaborare este esenţială în vederea realizării analizelor nevoilor comunităţilor maghiare din municipiul Sighişoara, precum şi din localităţile învecinate şi respectarea standardelor educaţionale, urmărind prevederile Planului Regional de Acţiune pentru dezvoltarea învăţământului la toate nivelurile, cu standarde impuse integrării europene”, se mai arată  în documentul citat.

Potrivit actului UDMR, „în elaborarea acestui proiect am avut în vedere criteriile obligatorii pentru fundamentarea unui învăţământ performant şi anume: criteriul legislativ, criteriul economic, criteriul demografic şi geographic”. La capitolul economic, politicienii Uniunii  invocă faptul că la nivelul municipiului Sighişoara, secţiile maghiare sunt dispersate în trei şcoli, dupăcum urmează: primar- 7 clase în cadrul gimnaziului de Stat “Aurel Mosora” , 2 clase în Gimnaziul de Stat “Zaharia Boiu”; gimnazial - 8 clase la Gimnaziul de Stat “Aurel Mosora”, 2 clase la Gimnaziul de Stat, “Zaharia Boiu”; liceal – 8 clase la Colegiul “Mircea Eliade”.

Segregare = eficienţă?

În document se susţine că “prin comasarea acestor grupe şi clase într-o singură unitate şcolară se pot crea premizele pentru un învăţământ economic şi eficient. În acest fel se crează şi o încadrare în numărul de posturi didactice, auxiliare şi nedidactice. De asemenea, se reduce abandonul şcolar prin asigurarea unui set de facilităţi elevilor din mediul rural  şi a celor cu stare materială precară prin atragerea de sponsori, burse şcolare speciale, din fonduri şcolare extrabugetare cu ajutorul fundaţiilor din ţară şi de peste hotare”.

Ca argument demografic se invocă faptul că în urma analizei evoluţiei populaţiei şcolare locale şi zonale, se constată scăderea acesteia, “de unde rezultă necesitatea unei instituţii de învăţământ care să concentreze elevii care doresc să studieze în limba maghiară”. Din punct de vedere geografic, se observă faptul că “zona Sighişoara este o zonă cu populaţie maghiară disperată, cu tendinţe de scădere a populaţiei, iar înfiinţarea unui liceu cu predare în limba maghiară ar putea să fie acoperită zona în mod echitabil şi ar putea fi atraşi elevi maghiari din localităţile limitrofe din judeţul Mureş şi Braşov”.

Cadrele didactice, masă de manevră

De asemenea, în documentul UDMR se invocă şi o situaţie complicată la nivelul cadrelor didactice cu predare în limba maghiară. „Există 11 profesori ( 24) care se deplasează odată sau de două ori pe zi, de la Gimnaziul de Stat “Aurel Mosora” la Colegiul Naţional “Mircea Eliade”, având ore la secţia de maghiară a ambelor şcoli. Din cauza complexităţii orarului de la cele 2 instituţii de învăţământ, nu există soluţie alternativă. Există posturi care sunt împărţite între cele două  şcoli. Sunt profesori (8) care sunt nevoiţi să-şi completeze catedrele la cealaltă şcoală, neavând siguranţa că vor dispune de acele ore”.

Trebuie precizat că toate aceste motive precizate de politicienii UDMR reflectă o situaţie generală a învăţământului , care trebuie analizată de factorii de decizie dintr-o perspectivă de ansamblu, nu numai din punctul de vedere al comunităţii maghiare. Altfel, potrivit propunerii reprezentanţilor unguri, problemele lor s-ar rezolva pe spatele şcolilor româneşti, provocând situaţii conflictuale interetnice. Desfiinţarea unei şcoli româneşti pentru a face loc  unei unităţi de învăţământ cu predare exclusiv în limba maghiară nu este o soluţie în vederea unei convieţuiri paşnice interetnice . Cu atât mai mult cu cât, potrivit normelor europene, este asigurat cadrul necesar pentru învăţământul în limba maghiară în cadrul unor instituţii multiculturale.

Potrivit datelor precizate în documentul UDMR, la Gimnaziul de Stat “Aurel Mosora”, funcţionau în 2011, 8 clase cu predare în limba română şi 8 clase cu predare în limba maghiară, iar la Colegiul Mircea Eliade, 12 clase în limba română şi 8 clase cu predare în limba maghiară. Drept consecinţă, potrivit normelor europene, învăţământul în limba maghiară este asigurat!

Ligeti Gyorgy în locul lui Constantin Brăncuşi

O altă cerere pentru înfiinţarea unei şcoli în limba maghiară prin desfiinţarea unei şcoli cu predare în limba română a fost înregistrată, în acelaşi an, 2011, când UDMR se afla la guvernare alături de PDL, în municipiul Târnăveni, judeţul Mureş. Cererea a fost înaintată de părinţii elevilor din clasele cu predare în limba maghiară din unităţile de învăţământ din Târnăveni. Această şcoală s-ar fi numit Grupul Şcolar „Ligeti Gyorgy”. Ca locaţie ei au propus  clădirea Liceului Teoretic “Andrei Bârseanu”,  a Gimnaziului de Stat „Traian” sau a Liceul „Constantin Brâncuşi”.

Cu alte cuvinte, reprezentanţii comunităţii  maghiare solicitau desfiinţarea unuia dintre cele mai bune licee din localitate, pentru a face loc unei şcoli cu predare în limba maghiară. În locul lui Constantin Brâncuşi, Andrei Bârceanu sau Marcus Ulpius Traianus urma să vină...Ligeti Gyorgy!!!

Prefectura Mureş, din acea perioadă (2011) condusă la acel moment de Marius Paşcan, actualmente senator PDL a refuzat propunerile venite din partea UDMR şi a reprezentanţilor comunităţii maghiare, în contextul protestului  înregistrat la Sighişoara şi Târnăveni de cadrele didactice româneşti care s-au împotrivit desfiinţării prestigioaselor unităţi de învăţâmânt multiculturale. Mai ales în contextul în care şcolile respective respectau dreptul de predare în limba maghiară, potrivit normelor europene şi legilor româneşti.

Citiţi mai multe pe ancheteonline.ro