Efectele crizei asupra angajaţilor români: unul din zece are atacuri de panică, trei sferturi au crize de anxietate la birou

Angajatorii români sunt obosiţi şi lipsiţi de chef FOTO Adevărul

Aproape 90% din angajaţii români consideră că există violenţă la locul de muncă. În cele mai multe situaţii, aceasta provine fie de la şefi către subalterni, fie este o consecinţă a conflictelor dintre colegii de serviciu, arată un sondaj recent. Alarmant e faptul că unul din 10 respondenţi a avut atacuri de panică, în timp ce o treime din angajaţi au manifestat stări de anxietate la serviciu.

Studiul, efectuat în perioada ianuarie - iulie 2013 pe un eşantion de 1.180 de respondenţi, a relevat că anii de criză şi-au pus amprenta asupra activităţii angajaţilor. Ba mai mult, criza a luat pe nepregătite angajaţii din management, care nu au ştiut cum să gestioneze schimbarea mediului de lucru în percepţia angajaţilor. 

Cu alte cuvinte, managerii au avut aşteptări mai mari de la subalterni, fără să le ofere recompense suplimentare, fără să îi motiveze sau să se asigure că aceştia au resursele necesare pentru a-şi duce misiunea la bun sfârşit.

„Perioada prelungită de criză, presiunea tot mai mare pusă de management pentru obţinerea de rezultate şi teama angajaţilor de a fi concediaţi au avut efecte devastatoare asupra stării psihice a salariaţilor. Rezultatele sondajului nu fac decât să confirme că acele câteva situaţii punctuale de la care a pornit ideea studiului se întâlnesc la scară largă: tot mai mulţi angajaţi sunt umiliţi de către şefi sau de către colegi, iar acest lucru se transpune imediat în scăderea productivităţii acestora şi, cel mai grav, le afectează sănătatea”, a declarat avocatul Costel Gîlcă, autorul studiului şi directorul Revistei de Drept Social.

Angajaţii primesc mai multe sarcini de serviciu decât în anii trecuţi

Dacă cei mai mulţi respondenţi susţin că în ultimii doi ani le-a crescut gradul de încărcare al activităţilor de la serviciu, situaţia a venit la pachet cu un nivel ridicat de stres.

Potrivit cifrelor, peste jumătate din respondenţi (54%) resimt violenţa psihică la locul de muncă într-o intensitate mare sau foarte mare, ceea ce ar putea avea ca efecte clare în scăderea productivităţii angajaţilor din companii. O pondere semnificativă dintre angajaţii respondenţi la chestionar (29%) nu ştiu dacă angajatorul lor are în regulamentul inter prnevederi care interzic violenţa la locul de muncă, în timp ce mai bine de două treimi dintre aceştia (37%) spun că există astfel de prevederi în regulamentul intern al organizaţiei pentru care lucrează.

Somnolenţa şi insomnia - efectele violenţei psihice la locul de muncă

Cea mai mare influenţă asupra percepţiei angajaţilor faţă de violenţa psihică de la locul de muncă o are atitudinea şefilor faţă de subalterni. Criza a luat pe nepregătite angajaţii din management, care nu au ştiut cum să gestioneze schimbarea mediului de lucru în percepţia angajaţilor. Cu alte cuvinte, managerii au avut aşteptări mai mari de la subalterni, fără să le ofere recompense suplimentare, fără să îi motiveze sau să se asigure că aceştia au resursele necesare pentru a-şi duce misiunea la bun sfârşit.

Lipsa de energie, somnolenţa sau din contră, insomnia, sunt cele mai frecvente efecte ale violenţei psihice asupra stării angajaţilor la locul de muncă. Unu din zece respondenţi a avut un atac de panică atunci când şeful l-a certat în faţa colegilor, iar un sfert dintre angajaţii care s-au confruntat cu o astfel de situaţie au manifestat stări de anxietate.

„Sănătatea angajaţilor este pusă în pericol nu doar prin prisma factorilor de violenţă psihică cu efect direct asupra lor, ci şi asupra colegilor de birou. O mustrare a unui coleg de echipă în faţa celorlalţi angajaţi poate avea ca efect demotivarea şi scăderea performanţei întregii echipe. Companiile trebuie să evite, pe cât posibil, frecvenţa acestor incidente care adesea sunt oferite drept lecţii pentru restul colegilor. În realitate, astfel de comportamente nu fac decât să crească tensiunea şi să scadă productivitatea angajaţilor”, se arată în studiu.

Deciziile managementului, contestate de angajaţi

Deciziile luate de management nu sunt considerate optime de către angajaţi, majoritatea susţinând că şi colegii lor de muncă sunt nemulţumiţi de stilul de management al companiei. De altfel, pentru o parte semnificativă dintre aceştia stilul defectuos de management s-a reflectat în solicitările de sarcini contradictorii din partea şefilor, lipsa coerenţei viziunii managerial fiind invocată de aproape doi din trei respondenţi.

Mai bine de jumătate dintre respondenţi au admis că muncesc mai mult şi la un nivel de stres ridicat, indiferent de tipul de acţionariat al angajatorului. În plus, se remarcă o creştere a nivelului de presiune în companiile multinaţionale şi în instituţiile de stat, care au operat cele mai multe restructurări în ultimii ani. Pe de altă parte, companiile private româneşti şi ONG-urile par organizaţii ceva mai stabile din acest punct de vedere pentru angajaţi, neavând un nivel foarte ridicat al stresului şi al conflictelor la locul de muncă între angajaţi.

De altfel, peste două treimi din respondenţii la chestionar au spus că au primit sarcini confuze de la manageri. De asemenea, tensiunea cauzată de efectele crizei a anulat aproape orice formă de diplomaţie în ceea ce priveşte modul în care se face comunicarea dintre angajaţi.

„Managerii, directorii de resurse umane şi chiar angajaţii trebuie să acorde o atenţie mare asupra factorilor care ar putea conduce la violenţa psihică la locul de muncă. Sănătatea angajaţilor este puternic afectată de acest tip de violenţă, în timp ce profiturile companiilor riscă să se diminueze din cauza scăderii productivităţii angajaţilor”, a mai explicat Costel Gîlcă.

Tot mai mulţi angajaţi se îmbolnăvesc la locul de muncă

Bolile profesionale ucid, anual, peste două milioane de oameni din întreaga lume, arată un raport dat publicităţii în aprilie de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM). Mai precis, bolile profesionale fac mai multe victime decât accidentele de muncă, mai relevă documentul.

Potrivit OIM, 2,34 milioane de oameni mor anual din cauze generate de locul de muncă. De asemenea, tot în fiecare an, se înregistrează 160 de milioane de cazuri de boli care nu sunt mortale, provocate tot de exercitarea profesiei.

Spre exemplu, cele mai frecvente boli profesionale nemortale sunt afecţiunile pielii, pierderea auzului din cauza zgomotului şi bolile respiratorii. „Bolile relativ noi, recunoscute ca boli profesionale în anul 2010, cum ar fi traumatismele psihologice şi ale sistemului osteo-muscular, au devenit tot mai frecvente”, a declarat Guy Ryder, directorul OIM.

Prin urmare, acesta a lansat un apel pentru adoptarea de măsuri de prevenire a afecţiunilor profesionale, pentru că „prevenirea este mai eficientă şi mai puţin costisitoare decât tratamentul şi reabilitarea”.