Banana, un fruct pe cale de dispariţie

Bananele de azi sunt fructe de cultură, selectate cu grijă de om. Exploatarea intensivă a plantaţiilor bananiere le-a vulnerabilizat însă în faţa bolilor. O ciupercă care trăieşte în sol

Bananele de azi sunt fructe de cultură, selectate cu grijă de om. Exploatarea intensivă a plantaţiilor bananiere le-a vulnerabilizat însă în faţa bolilor. O ciupercă care trăieşte în sol îmbolnăveşte de cancer palmierii din plantaţii.

Boala, cunoscută sub numele de "Sindromul Panama" distruge complet, soi după soi. Primul soi creat de om, "Gros Michael", cunoscut drept "banana numărul 1", a fost ucis fără milă de cancerul fungic.

Oamenii au creat imediat un alt soi, "banana numărul 2", dar acesta nu l-a egalat, ca gust şi parfum, pe cel dispărut. Acum, chiar şi acesta e pe cale de dispariţie.

În prezent, în cele mai multe dintre culturile de banane din Africa, recoltele au scăzut cu 60%. Epidemia se extinde, iar cercetătorii nu ştiu s-o combată. Noul soi va mai rezista doar cel mult 30 de ani.

Iremediabil Celebrul soi "Gros Michael" a murit în 1960. Succesorul său, soiul "Cavendish", îl va urma în cel mult două-trei decenii

Dulci şi aromate, învelite în coajă aurie, bananele sunt fructe de cultură, selectate cu grijă de om. O ciupercă ce trăieşte în sol le îmbolnăveşte însă de un fel de cancer.

Aşa cum le ştim de vreo sută de ani, bananele de la piaţă, fructe pentru mulţi irezistibile, nu mai cresc în stare naturală, ci au fost create de Compania Unit Fruit pentru a alimenta o afacere extrem de rentabilă.

Primul soi creat, "Gros Michael", cunoscut ca "Banana numărul 1", nu a fost egalat, ca savoare a gustului şi a parfumului, de soiul "Cavendish", "Banana numărul 2", inventat în anii '50, pentru a-i lua locul şi pentru a continua afacerea cu acelaşi megacâştig. Companiile care exploatează culturile de banane au crezut că au păcălit natura şi că ciuperca ucigaşă nu va acţiona şi asupra lui "Cavendish".

Dar boala le-a zădărnicit speranţele şi în anii '80 a atacat din nou. În prezent, în cele mai multe dintre culturile de banane din Africa, recoltele au scăzut cu 60%. Şi epidemia se extinde, fără putinţă de a fi oprită. Soiului "Cavendish" i se mai dau între 5 şi 30 de ani de viaţă.

Afacerea, inventată în 1911

În cartea "Banana: Soarta Fructului care a schimbat Lumea", scriitorul Dan Koeppel prezintă exemplul unei afaceri, în care goana după profit a depăşit orice limită, ducând la abuzuri nepermise asupra naturii şi a oamenilor.

Afacerea cu banane, aşa cum se practică la nivel mondial, a fost inventată în 1911, de Samuel Zemurray, un magnat al bananelor. Pentru o exploatare intensivă şi extinsă, Zemurray s-a gândit să transforme o întreagă ţară tropicală în propria sa plantaţie de banane.

El a ales Hondurasul, un stat sărac din America Centrală, pe care l-a cucerit cu o armată de mercenari, printre care erau şi gangsteri, precum faimosul Guy "Machine Gun" Maloney. A numit, apoi, ca şef al statului, pe un prieten al său şi a trecut la defrişarea pădurii tropicale din întreaga ţară. Ulterior, populaţia s-a transformat în forţă de muncă ieftină, dependentă total de lucrul pe plantaţia sa de banane.

După o amplă publicitate, afacerea cu banane a lui Zemurray a ajuns de nivel mondial, iar exemplul său a fost preluat de cei mai ambiţioşi afacerişti.

Greşeli capitale

Însuşi conceptul de "republică bananieră" provine de la afacerea din 1911 a lui Zemurray şi desemnează o dictatură aservită intereselor unor puternice companii de pe piaţa internaţională a bananelor.

Goana acestor companii după profit maxim a determinat neglijarea cerinţelor naturale. În primul rând, defrişările barbare ale pădurilor umede tropicale au schimbat condiţiile de mediu şi au făcut culturile de banane mai sensibile la boli. Iar predilecţia generală pentru minunatul "Gros Michael", cel mai căutat pe piaţă, a întrecut precauţia faţă de riscul răspândirii epidemiilor.

Pentru că o boală avansează fără oprire când întâlneşte un singur soi. Fără să înveţe nimic din experienţa tristă, pricinuită de pierderea "Bananei numărul 1", aceleaşi companii au ales un unic înlocuitor, soiul "Cavendish". Asemănarea cu "Gros Michael" a fost apreciată nu doar de cumpărătorii de pe întreg pământul, ci şi de ciuperca ucigaşă.

Viitorul aparţine geneticii

Astfel, marea afacere cu banane s-ar putea să devină o amintire tot atât de urâtă, pe cât de minunată va rămâne amintirea gustului de banană.

Cum bananele care cresc în stare naturală sunt pline de seminţe şi nu sunt prea gustoase, una pe placul oamenilor, care să merite titlul de "Banana numărul 3" nu mai poate fi obţinută decât, poate, prin inginerie genetică.

Ea trebuie să nu mai cadă victimă teribilei Panama Disease, ceea ce o va face să nu mai semene cu ceea ce noi încă mai denumim "banana". Marile companii bananiere speră că, pe bani grei, savanţii vor mai inventa, o dată, banana.

O practică de 5.000 de ani

Cultivarea bananierilor este practicată de om de peste 5.000 de ani, bananele asigurând o hrană consistentă, atât în formă crudă, cât şi preparate în diverse moduri

Cele mai mari exportatoare de banane din lume sunt India, Costa Rica, Ecuador, Filipine şi Columbia, care împreună acoperă 2/3 din totalul producţiei de banane

În Statele Unite, cele mai mari culturi de banane se găsesc în Hawai şi în Florida

Importante în siguranţa alimentaţiei

Gustoase şi extrem de hrănitoare, bananele au un conţinut apreciabil de vitamine şi minerale

Cei mai importanţi constituenţi ai bananelor sunt Vitamina B6, în proporţie de 26%, Vitamina C, 15%, şi Potasiu, 8%

În consumul alimentar, bananele sunt pe locul 4 în lume, după orez, grâu şi porumb

Pentru că sunt recoltate pe tot parcursul anului, bananele sunt salvatoare în perioadele de foamete, care sunt cuprinse, în fiecare an, în intervalul în care recolta din perioada anterioară s-a epuizat, iar cea din anul curent nu a fost încă strânsă. Astfel, bananele au un rol foarte important în siguranţa alimentaţiei

Bananierul nu este un arbore

Bananierul este o plantă ierboasă din genul MUSA, care, din cauza înălţimii sale, care depăşeşte 6-7 metri, şi a aspectului, este confundat cu un arbore. Bananierul este cea mai mare plantă din familia erbaceelor.

Este originar din Asia de Sud-Est, dar culturile intensive practicate în secolul XX l-au răspândit în multe locuri din zona tropicală. Frunzele de bananier pot avea peste 3,5 m lungime. Un bananier produce o singură floare mare şi frumoasă, denumită "Inima Bananei".

Bananele cresc în mănunchiuri de câte 20, cunoscute ca "palme de banane". Iar unei banane i se mai spune şi "deget".

Ciuperca ucigaşă

Bananele sunt vulnerabile la fungi şi viruşi

Pentru soiurile selectate de om, "Gros Michael" şi "Cavendish", Panama Disease s-a dovedit o maladie mortală, incurabilă. Ciuperca care o provoacă infestează planta, din sol, prin rădăcini, şi ajunge în tulpină şi în frunze.

Ţesutul parazitat devine gelatinos sau asemănător cu o gumă, ceea ce nu mai permite circulaţia apei prin celule. Lipsit de hrana transportată prin circuitul apei, bananierul moare.

Panama Disease a avut un puternic reviriment asupra culturilor de banane în anul 1993