Pe 27 august 1989 sute de mii de români basarabeni s-au adunat în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, pe atunci denumită şi Piaţa Victoriei, şi au cerut revenirea la limba română şi grafia latină. Măsura a fost ulterior implimentată de factorul politic. A fost prima mare manifestaţie de după cel de-Al Doilea Război Mondial şi care a arătat susţinerea românilor de dincolo de Prut faţă de revenirea firească la identitatea românească şi o primă etapă în procesul de reunificare a celor două state româneşti.

Pe 31 august 1991, pe fondul căderii URSS, Republica Moldova şi-a declarat Independenţa. În acel moment părerile erau împărţite cu privire la viitorul celui de-al doilea stat românesc: o parte susţineau Reunirea imediată cu România şi anularea consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov, o altă parte susţinea independenţa ca şi etapă premergătoare a procesului de reunificare cu armonizarea celor două maluri ale Prutului, iar o altă parte susţinea independenţa ca şi soluţie de permanenţă, una favorabilă intereselor străine.

Un alt eveniment major l-a reprezentat Revoluţia Tinerilor Moldovei din aprilie 2009 şi care a dus la îndepărtarea ocupaţiei politice a Moscovei, manifestată prin conducerea comunistă. În toată această perioadă relaţiile cu România ajunseseră la cele mai scăzute cote. Tinerii sunt cei care au forţat în stradă un traseu românesc şi european. Idealurile Tinerilor Moldovei au fost trădate de factorul politic care şi de această dată a preluat mesajul, dar l-a denaturat şi trădat, guvernarea declarat europeană fiind în realitate tot una infiltrată de interesele Moscovei, ce foloseşte corupţia ca principal mijloc de a împiedica statele din fost zonă de influenţă de a accede în spaţiul european.

După 2009 manifestaţiile unioniste au căpătat amploare şi o dimensiune publică. Pe cele două maluri ale Prutului au apărut mişcări civice ce promovează acest mesaj şi care forţează prin dezbaterea publică şi presiune pe factorul politic luare de măsuri pregătitoare.

În acest sens, pentru ca România să nu mai fie acuzată că ar refuza un astfel de proiect, preşedintele ţării a fost foarte tranşant: după intrarea în NATO şi EU, Reunirea României cu Republica Moldova constitue următorul proiect de ţară. Aceste declaraţii au fost concretizate şi în paşi concreţi, România devenind principalul ambasador al Republicii Moldova pe traseul ei european. De asemenea în doar câţiva ani balanţa economică s-a înclinat puternic spre România, ce a devenit atât principalul partener economic al celui de al doilea stat românesc cât şi principalul donator.

După ce cu sprijinul necondiţionat al României Uniunea Europeană a conferit cetăţenilor Republicii Moldova dreptul de a circula liber, fără de viză,  a urmat un nou pas, respectiv conferirea libertăţii de a intra în al doilea stat românesc doar cu ajutorul cărţii de identitate, adică fără de paşaport. Măsura a fost solicitată de societatea civilă pentru a facilita libera circulaţie a românilor de pe cele două maluri ale Prutului. Suportul şi înţelegerea partenerilor europeni şi nord-atlantici au avut un rol fundamental.

Un al patrulea eveniment major urmează a se desfăşura în acest an la Chişinău peste puţin timp. Pe 5 iulie 2015 în PMAN a fost convocată Marea Adunare Naţională de la Chişinău, ce se va desfăşura începând cu ora 14.00. Scopul acestei mari adunări este acela de a se arăta susţinerea societăţii civile faţă de proiectul unionist şi de a se arăta partenerilor occidentali care sunt doleanţele societăţii civile dincolo de propaganda dezinformaţională desfăşurată de oligarhia politică şi de către Federaţia Rusă prin mijloacele de informare în masă şi sondaje făcute la comandă cu rezultate deja ştiute.

La eveniment sunt aşteptaţi români din toate colţurile ţării, tot aşa cum pe 1 decembrie la 1918 s-au adunat bunicii noştri pentru a impune politicienilor România Mare.

Poţi să asişti cum alţii fac istorie sau poţi participa chiar tu la un eveniment ce va reprezenta o cotitură în modul în care se va aborda de acum înainte procesul de Reunificare, aflat în ultimele faze de implimentare. Pe 5 iulie prezenţa la Marea Adunare Naţională este obligatorie.