Pericolele din Legea referendumului propusă de PSD. Atac la suveranitatea poporului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Iniţiativa deputatului PSD Eugen Nicolicea de a modifica Legea referendumului conţine un articol ambiguu, care ar tăia dreptul constituţional al poporului de a participa la consultări populare, indiferent de temă. Pe scurt, s-ar încălca, într-o bună măsură, suveranitatea poporului român, suveranitate exercitată şi prin referendum. Într-o discuţie telefonică, Nicolicea a explicat ce înţelege prin Justiţie.

Deputatul PSD Eugen Nicolicea a organizat miercuri a doua dezbatere pe tema Legii referendumului, pe care intenţionează să o modifice. Deputatul PSD vrea să compileze două articole din Constituţie, astfel încât preşedintele nu va mai putea declanşa un referendum pe probleme ce ţin de graţiere, amnistie, fiscalitate şi tratate internaţionale. Ce spun cele două articole?

Mai întâi, articolul 74 se referă la dreptul cetăţenilor de a iniţia, în mod direct, şi nu prin intermediul parlamentarilor,  un proiect de lege. Totuşi, Constituţia impune anumite condiţii. „Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea“, spune articolul 74, alineatul 2. Aşadar, poporul nu poate iniţia un proiect legislativ prin care să ceară, spre exemplu, pensii şi salarii mai mari sau graţierea unor fapte penale, dar poate  ridica alte probleme sociale. Cel mai recent exemplu este iniţiativa legislativă  care propune modificarea Constituţiei, astfel încât familia să fie definită ca uniunea dintre un bărbat şi o femeie. Când iniţiativa legislativă este demarată de popor, Parlamentul este obligat să o dezbată în cele două Camere, nu neapărat să o şi adopte.

Eugen Nicolicea lipeşte acest articol (74) – care oferă poporului dreptul de a legifera direct – de articolul 90 din Constituţie, care îi oferă preşedintelui dreptul de a convoca un referendum pe probleme ce ţin de interes naţional, tot el fiind cel care stabileşte ce e de interes naţional. Practic, Constituţia îi oferă preşedintelui libertate totală când vine vorba de temele ce pot fi supuse unui referendum. Numai că, Eugen Nicolicea restrânge această libertate pe care o are şeful statului. „Nu pot face obiectul referendumului problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea“, se arată în textul propus de Nicolicea.

Întrebat de „Adevărul“ de ce a compilat cele două articole constituţionale, Eugen Nicolicea a răspuns: „Unu: pentru că aşa e. Doi: pentru că aşa a spus Iohannis. Trei: pentru că aşa a spus Zegrean (Augustin Zegrean, fost preşedinte al CCR – n.r)“. Trecem de primul punct, care exprimă strict opinia lui Nicolicea şi ajungem la Iohannis. În  timpul protestelor de stradă generate de celebra ordonanţă 13, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că va demara un referendum pe problema corupţiei, însă a precizat că nu va folosi cuvintele graţiere sau amnistie în întrebarea de pe buletinul de vot. Deşi Constituţia îi oferea libertate totală în a alege problema referendumului, ba chiar şi întrebarea, Iohannis a făcut o paralelă cu articolul 74, referitor la iniţiativa cetăţenească, îngrădindu-şi singur puterea oferită de Constituţie. Iar când se referă la Zegrean, Eugen Nicolicea trimite la o afirmaţie făcută de fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, care, în momentul în care Iohannis a anunţat tema referendumului, a spus că şeful statului trebuie să citească şi articolul 74, referitor la iniţiativa cetăţenească.

„Întreabă-i pe cei din Comisia de la Veneţia“
În afara faptului că îi pune preşedintelui condiţiile din articolul 74 pentru a-i limita dreptul de a organiza un referendum, Eugen Nicolicea mai adaugă o stavilă. „Nu se poate organiza un referendum dacă  textul propus pentru a fi supus referendumului ţine de competenţa exclusivă a Parlamentului“, mai arată proiectul deputatului PSD. Dar care sunt problemele ce ţin de competenţa exclusivă a Parlamentului?

„Legiferarea“, a răspuns Eugen Nicolicea. „Întreaga legiferare“, a răspuns şi fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean. Însă legiferarea e un termen extrem de vag, ce poate însemna totalitatea problemelor ce se pot transforma, la un moment dat, într-o lege. Asta ar însemna că Parlamentul deţine monopol pe toate problemele dintr-o societate. Dacă Parlamentul are „competenţă exclusivă“ pe orice temă ce ar putea fi suspusă unui referendum, atunci pe ce alte probleme mai poate cere preşedintele un referendum? Pe niciuna. „Formularea este superfluă, nu se poate aplica“, spune Augustin Zegrean. De fapt, Eugen Nicolicea a preluat formularea dintr-o recomandare a Comisiei de la Veneţia - for internaţional axat pe chestiuni constituţionale. Întrebat, concret, care sunt problemele ce ţin de competenţa exclusivă a Parlamentului, Eugen Nicolicea a răspuns: „Întreabă-i pe cei din Comisia de la Veneţia. Eu am luat copy-paste de acolo“.

Aşadar, interdicţia propusă de Eugen Nicolicea face practic imposibilă declanşarea unui referendum, ceea ce restrânge suveranitatea poporului român. Articolul 2 din Constituţie spune: „Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum“. Dacă iniţiativa lui Eugen Nicolicea devine lege, poporul îşi va putea exercita suveranitate doar prin vot, nu şi prin consultări populare.

Un fel de drept la replică
„Adevărul“ a scris zilele trecute că iniţiativa lui Eugen Nicolicea l-ar lăsa pe preşedinte fără puterea de a mai declanşa un referendum pe Justiţie, prin Justiţie înţelegând probleme ce ţin de graţiere şi amnistie, după cum se arată în articole. Numai că Eugen Nicolicea priveşte Justiţia strict din punct de vedere juridic şi a cerut să se consemneze următoarea declaraţie: „Unde am scris eu că nu mai poate cere preşedintele referendum pe Justiţie? Nu-ţi mai dau nicio declaraţie până nu-ţi ceri scuze pentru minciuni şi pentru dezinformări. Justiţia se înfăptuieşte de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Amnistia şi graţierea reprezintă clemenţa legiuitorului“. Am scris după voia sa, cu menţiunea că afirmaţia lui Eugen Nicolicea reprezintă un sofism. Căci dacă preşedintele nu poate cere un referendum pe graţiere sau pe amnistie, atunci pe ce altă temă de sub umbrela Justiţiei ar mai putea chema oamenii la referendum? Un răspuns ar fi corupţia. Însă Eugen Nicolicea a declarat că problema corupţiei are un caracter internaţional, pe motiv că România a semnat, în 2003, „Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei“. Iar proiectul deputatului PSD interzice organizarea unui refrendum pe probleme cu caracter internaţional.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite