Dialogul surzilor pe taxa de 7 eurocenţi

Preşedintele Traian Băsescu nu a căzut la pace cu premierul Victor Ponta în privinţa bugetului pe 2014 şi îl va reîntoarce în Parlament, apoi îl va contesta la CCR.

Premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu au avut, marţi, o întâlnire decisivă pentru a tranşa cele două probleme stringente: bugetul pe 2014 şi Memorandumul cu FMI.

Premierul nu s-a dus singur la Cotroceni, ci însoţit de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, şi ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea. Însă întâlnirea s-a încheiat cu eşec.

„Preşedintele nu este de acord cu bugetul şi va retrimite legea la Parlament, apoi o va contesta la Curtea Constituţională. Speranţa mea a fost ca aceste proceduri să le facă într-un termen rezonabil, să avem bugetul.Trebuie să trăim şi această premieră. Ne-a spus: o să vedeţi că nu aveţi ce face, trebuie să suportaţi toate aceste proceduri“, a spus Ponta, după întâlnirea de la Cotroceni.

La rândul său, preşedintele Băsescu a spus că premierul nu a înţeles despre ce s-a discutat: „Domnul Ponta a înţeles că am discutat despre buget. A înţeles greşit. Am discutat strict despre renunţarea la acciza suplimentară de 7 eurocenţi, care va avea efecte catastrofale în economie şi pentru populaţie. Nu a vrut să renunţe, invocând că au fost aleşi de popor şi au o majoritate de 70 la sută în Parlament“.

Bugetul, prezentat în Parlament

De dimineaţă, premierul a mers în Parlament şi le-a transmis aleşilor să urgenteze adoptarea bugetului pe 2014. Cu aces prilej, Victor Ponta a explicat, într-o logică proprie, de ce a refuzat preşedintele semnarea Memorandumului cu FMI. „Pentru mine, lucrurile sunt foarte clare: preşedintele vrea să şantajeze Guvernul şi Parlamentul pentru a nu mai face comisia privind terenurile de la Călăraşi. E un mod extrem de individualist şi egoist de a face politică“, a clamat Ponta. Deşi a fost o şedinţă a plenului reunit, de la pledoaria lui Ponta a lipsit, din nou nemotivat, preşedintele Senatului, Crin Antonescu.

Seisme uşoare în economie

La scurt timp după răspândirea în pieţele financiare internaţionale a ştirii că România are o sincopă în relaţia cu FMI, pe cadranele investitorilor au apărut semnele unor seisme uşoare. Leul a înregistrat o scădere faţă de euro, iar indicatorul care arată riscurile aferente costurilor noastre de finanţare de pe aceste pieţe a afişat o uşoară creştere. Mai exact, cursul valutar a sărit de la 4,43 la 4,46 lei/euro, iar Cotaţia CDS pentru România (prima de risc) a crescut cu 16 puncte de bază, în timp ce pentru alte ţări din regiune s-a păstrat tendinţa de scădere.

Cotaţia CDS reprezintă percepţia asupra riscului pe care investitorii o manifestă atunci când decid să cumpere titluri de valoare emise de statul român şi vor să se asigure împotriva riscului de neplată. Când cotaţia CDS scade, se consideră că scad şi riscurile de ţară, iar când acest indicator creşte – cum s-a întâmplat ieri – investitorii se aşteaptă la riscuri mai mari.Economiştii „de acasă“, cei care conduc afacerile băncilor comerciale de aici, sunt însă convinşi că impactul în economie al respingerii acordului cu FMI va fi limitat.

Traian Băsescu, declaraţii de presă după întâlnirea cu Victor Ponta

Alte articole pe aceeaşi temă:

Discuţia dintre Ponta şi Băsescu s-a încheiat cu un eşec

Board-ul FMI va discuta în luna martie acordul cu România 

DOCUMENT Ponta a prezentat noul plan de autostrăzi. Cum va arăta România în 2018

VIDEO Ponta prezintă bugetul în Parlament, în absenţa lui Antonescu: Băsescu şantajează Guvernul pentru că nu vrea anchetă în cazul Călăraşi