MRU, despre Guvernul Ponta IV: E un guvern de supravieţuire politică, de serviciu până în martie

Senatorul Mihai Răzvan Ungureanu a vorbit, la Adevărul Live, despre  urgenţele României în 2015 şi modul în care vor fi asumate de un nou preşedinte cu un guvern ostil, care urmează să primească astăzi votul de încredere în Parlament.

Fostul premier Mihai Răvan Ungureanu a mai vorbit, la Adevărul Live, despre  remanierea Guvernului Ponta, lista noilor miniştri şi care sunt şansele ca noul cabinet să treacă de votul Parlamentului.

De asemenea, MRU a explicat  în ce fel se pregăteşte noul PNL pentru a prelua guvernarea dar şi când se poate întâmpla acest lucru.

Principalele declaraţii:

Adevărul: Aţi revenit în ziua în care Guvernul Ponta IV cere votul de încredere şi prima întrebare ar fi dacă îl votează noul PNL.

Mihai Răzvan-Ungureanu: E o săptămână foarte plină, se anunţă o dezbatere de plen prelungită. Finalul săptămânii e dedicat şi votului pe Legea bugetului şi ceremoniei de învestitură pentru noul preşedinte. În ce priveşte Guvernul, la majoritatea pe care o are PSD, va trece. Asta e senzaţia pe care o am, văzând cât de mobilizată e maşinăria PSD. Vine, într-adevăr, cu un alt Guvern şi, recunosc, peste aşteptările mele. Puteam paria că nu va schimba structura Guvernului. Este un vot mai curând doveditor al solidităţii majorităţii. Dacă această coaliţie nu e  suficient de solidă, Guvernul cade. E un Guvern profund politic şi care încearcă să strângă în jurul PSD sateliţii cunoscuţi. Nu mi se pare un Guvern care să se remarce în vreun fel, e aceeaşi culoare gri care nu face mare deosebire în cromatica noastră politică. Mai curând, e un Guvern de serviciu până în martie, când va fi Congresul PSD. Vom şti atunci care este opţiunea Guvernului Ponta.

În Guvern sunt şi Oprea, şi Dragnea, vom şti în ce măsură acest Guvern rezistă atacurilor care vin din PSD. Opoziţia îşi vede de treaba ei, neavând capacitatea parlamentară de a schimba majorităţile. Cred că timpul pe care îl avem acum este preţios. Deasupra a orice este consolidarea partidului.

Adevărul: Discutăm despre Guvernul ăsta dacă e pe placul Opoziţiei sau nu, dar nimeni nu vorbeşte despre el dacă e bun pentru ţară. Până la urmă, ţara trebuie guvernată de aceşti oameni. Câţiva au portofolii importante, oameni care ar trebui să facă lucrurile să se mişte. Vi se pare că Guvernul e în stare să conducă ţara cum doresc cetăţenii?

MRU: Cred că nici nu s-a pornit de la acest principiu,  principiul a fost unul al supravieţuirii politice. Din punctul acesta de vedere, s-ar putea să guverneze mediocru sau slab, dar ca rezultat de partid, e soluţia tactică cea mai bună. PSD are nevoie de o recondiţionare a încrederii în sine. Dacă acest Guvern este disecat după criteriile amintite, veţi observa ce e la periferie şi ce e în centru. La periferie, parţial, e partidul lui Tăriceanu. Pentru UNPR, singura persoană care contează este vicepremierul, singurul rămas. Chiar şi nominalizările dau nota tipului de negociere care s-a produs în interiorul coaliţiei de la guvernare. Ponta spunea că a avut o zi tristă pentru că a trebuit să spună mai multor tehnocraţi că trebuie să plece. Singurul lucru bun din Guvern este că  domnul Aurescu rămâne singurul independent, tehnocratul prin excelenţă.

Adevărul: Avem un Guvern de trei luni?

MRU: Nu putem şti. Congresul din martie se anunţă foarte delicat, spinos, poate chiar neplăcut pentru mulţi dintre cei care se află la vârful partidului. Nu cred că va fi un Congres care să fi trecut cu graţie peste înfrângerea din 16 noiembrie. Va fi pusă în discuţie funcţia de preşedinte. Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla dacă Ponta îşi pierde funcţia.

Adevărul: E un război al gazelor în plină desfăşurare, iar noi ne ocupăm de cât suferă PSD şi ce reglări de conturi au ei.  Nu ne interesează viitorul lui Ponta. Dacă voia un viitor, trebuia să facă cel mai bun Guvern posibil.  

MRU: Ca să ai cel mai bun Guvern posibil, trebuie să ai şi cei mai buni oameni. E un guvern construit ca să ţină puterea în mâna unei majorităţi. A spus şi domnul Iohannis că se poate întâmpla orice. Este răspunsul la pericolul accentuat pe care îl pune faţă de guvernare dinamica diferitelor partide reprezentate în Parlament. Că e un Guvern care nu are o rimă nouă, nu cântă la o partitură satisfăcătoare, e limpede. E un Guvern de supravieţuire politică, în termenii cei mai cinici. Ce va trebui să se întâmple de acum, că e vorba de recalibrare fiscală, că e vorba de  creşterea investiţiilor publice, dacă lucrurile acestea pot fi făcute doar pe seama creşterii gradului de încredere pe care partidele o manifestă faţă de propria coaliţie, mă îndoiesc. Este un Guvern care nu are un proiect pentru România.

Auzi declaraţii de genul: "Nu îl sprijin la guvernare decât pe Ponta". Nu poţi sprijini un om, sprijini o coaliţie, o formulă politică. Înseamnă că în restul nu mai am nicio încredere. De aici şi şubrezenia unei asemenea formule. Putem coborî un pic, să vedem cine este la fonduri europene. Domnul Teodorovici are o problemă, pentru că în ministerul pe care îl conduce au început să apară dovezile unor probleme financiare. Dacă lucrurile sunt aşa, pe ce te bazezi? O să vină mai departe aceeaşi roată cu dinţi ascuţiţi care va tot tria reprezentanţii clasei politice. Guvernul porneşte cu paşi greşiţi. Rămâne Szabo la Sport şi Tineret. Dincolo de beneficiul de imagine pe care îl are Guvernul, prezenţa sa în fruntea unui minister care e în periferia întunecată a bugetului o compromite.

Prezenţa unui om politic, e vorba de Anghel, în fruntea unui minister pentru diaspora mi se pare doza de umor cinic pe care Guvernul o serveşte, bineînţeles, în continuarea votului din 16 noiembrie. Există şi umor negru în acest guvern.

Adevărul: Un guvern prost nu poate contamina inclusiv prestaţia preşedintelui?

MRU: Nu. Preşedintele, în următoarele luni, face primii paşi pentru identificarea sa cu noile atribuţiuni şi pentru profilarea sa. A fost votul şi legimitatea generată de vot, dar în plan extern e important să fie prezent. Nu înseamnă că nu va fi atent la ce se petrece în Executiv. Vom vedea care vor fi atitudinile sale, dar nu îl căutaţi în sensul intervenţiei publice, urgente pe fiecare greşeală de gramatică pe care Guvernul o poate produce. Îl văd mai degrabă judecând lucrurile în serie, nu acţionând sub impuls. În plus, are o prerogativă de a contrasemna, dacă e cazul, actele normative care îi ajung pe masă. Deci fără emoţii în ce priveşte Guvernul, suntem în aceeaşi linie cenuşie. Din momentul acesta, tehnocraţii au dispărut, cu rarisima excepţie a domnului Aurescu. Din păcate, s-a procedat des aşa în ultimii 25 de ani şi asta îndepărtează competenţa nepartinică. Presupunem că Ponta a avut farmec şi a atras oameni tineri. Nu trebuie să fim ipocriţi, când Ioana Petrescu a ajuns prima dată în ochii presei şi i s-a văzut CV-ul, nu puteai să nu îl remarci.De curiozitate, să faceţi o medie de vârstă, care a crescut dramatic. Sunt nume de continuitate, nume care se anunţă interesate de viitorul politic din luna martie.

Adevărul: Vorbim de Plumb, de Ioan Rus, de Dragnea.Să vorbim şi de buget, pentru că felul în care este făcut ne arată dacă oamenii lui Ponta au o viziune, dacă bugetul ne promite ceva pentru anul viitor.

MRU: Sunt multe lucruri care merită deschise. Prima chestiune este că e scoasă din calcul cofinanţarea pe proiecte europene, ceea ce e bine. Al doilea lucru suportă o discuţie la nivelul Consiliului European, capacitatea de a mări cheltuielile pentru Apărare, fără ca această creştere să fie inclusă în deficit. Nu este un buget foarte bogat. E un buget în care se recunoaşte că a rămas un pic de excedent, ceea ce arată că economia nu funcţionează cum trebuie, nu e vie, s-a plastifiat, înainte de a fi utiilizat. E un buget, şi asta se vede uşor, care încearcă să justifice şi să adauge substanţă promisiunilor făcute în precampanie şi în campanie. Tot anul 2015 e construit în felul acesta. Proiectul PSD nu e de a ceda puterea pentru a se reforma,e  de a rămâne la putere şi de a câştiga tot ce se poate în 2016.

Este bugetul subvenţiilor excesive. În rest, Educaţie, Sănătate, putem uita de ele, cum putem uita şi de investiţii publice. Când spune Ponta că nu se gândeşte la o modificare majoră în sensul adăugării de taxe şi impozite, eu aş fi ceva mai prudent. Dacă anul începe cu zăpezi prelungite şi apoi încep inundaţiile, banii nu ajung.

Adevărul: Să trecem şi la PNL, la preşedintele ales Iohannis. A fost o lungă dezbatere apropo de consilierii pe care i-a ales, între numele vehiculate se afla şi al dumneavoastră.

MRU: Cel mai corect ar fi să-l lăsăm pe Iohannis să spună pe cine vizează. Ca zvon, e onorabil şi mai mult de măgulitor. Cred, însă, că domnul Iohannis, acum, odată revenit în ţară, găseşte răgazul pentru a se concentra pe viitoarea echipă pe care o aduce la Cotroceni. Evident, contează, la fel cum vor conta primele luni de exerciţiu ale viitoarei echipe. Cred, şi s-ar putea să fie vorba de aşa ceva, că e nevoie de o redesenare a structurii Administraţiei Prezidenţiale. Sunt multe departamente care replică în oglindă un minister sau departament din Executiv. Probabil o structură mai suplă ar fi mai utilă.

Adevărul: Vedeţi tehnocraţi şi la Administraţia Prezidenţială?

MRU: Depinde ce proiecte ai cu propria administraţie. Dacă o gândeşti în termenii creativităţii, oamenii politici nu sunt cei mai recomandaţi. În asemenea situaţii apelezi la experţi, mediul academic, oameni care ştiu să construiască un proiect. Dacă te gândeşti la o administraţie care să sublinieze faptul că preşedintele este şi un garant al statului de drept, atunci sigur, aduci un supliment de oameni politici. Probabil că va fi o structură în medie faţă de cele două.  

Adevărul:  Au existat, în SUA, întâlniri între noul preşedinte cu reprezentanţi ai administraţiei americane?

MRU: Nu am mandat să răspund la această întrebare, sper însă ca o vizită oficială în SUA să se producă cât mai curând. Sunt câteva locuri în care preşedintele în exerciţiu trebuie să ajungă. Are nevoie de susţinere şi de activitate intensă, să fie prezent şi cunoscut. Mă îndoiesc că va merge la Consiliul European,la finalul săptămânii. În Consiliul European este un singur loc, atât. În sală intră 28 de reprezentanţi care provin din 28 de state membre. E doar şeful de stat sau şeful de Guvern cu propriile notiţe.

În mandatul preşedintelui Băsescu, de multe ori, provenienţa sa politică a contat în negocieri. E o garanţie de soliditate politică. Îl aşteaptă un Consiliu European în a doua săptămână din februarie. De obicei, la începutul Consiliului European este o întâlnire a reprezentanţilor care provin din PPE.

Adevărul: E importantă relaţia preşedintelui cu MAE. Vedeţi o compatibilitate între Aurescu şi Iohannis?

MRU: Mai mult, acesta a fost motivul pentru care am salutat prezenţa domnului Aurescu în formula care urmează să vină la vot în Parlament. E tehnocrat şi e unul care îşi va face treaba. Corect, constant, are o echipă foarte bună. Aştept să văd pe cine pune secretar de stat în locul domniei sale. Am avut deja discuţii substanţiale cu reprezentanţii MAE, cu ministrul însuşi pentru viitoarele contacte oficiale ale preşedintelui în străinătate. Vizitele trebuie pregătite. Din perspectiva asta, nu că nu văd vreo fisură posibilă, văd o foarte bună colaborare.

Adevărul:  Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, care  a intrat în atenţia opiniei publice odată cu arestarea Alinei Bica, e un alt subiect. Mi-am amintit că, în perioada în care eraţi premier, aţi avansat nişte cifre care ne speriau şi ne-aţi spus de câte ori e depăşit PIB-ul României dacă ar fi să restituim în bani tot ce decurge din procese. Acolo e o mafie, practic. Când eraţi prim-ministru, aţi luat contact cu zona asta. Cât de gravă e situaţia?

MRU: Situaţia era foarte gravă şi prima decizie pe care am fost nevoit să o iau a fost suspendarea activităţii ANRP pentru şase luni de zile până în momentul în care chirurgii legii curăţă organismul de tot ce s-a strâns acolo. Marea majoritate a elementelor de disfuncţionalitate începuseră să fie vizibile în exerior. Ajunsese România pe locul trei la CEDO pe seama speţelor, a proceselor de despăgubire. Mai mult, CEDO constata că un stat UE se află într-o situaţie paradoxală care evocă incapacitatea sa de a rezolva asemenea situaţii – procese care ajung cu miile la CEDO. Vorbeam de bani, de tratamentul greşit şi arogant pe care îl aplica statul. CEDO era sufocată de asemenea procese.

În ultimul an al Guvernului Boc, au venit cu propunerea de a acorda un termen pentru ca România să rezolve problema proprietăţii private în general. O să îmi spuneţi că facem filosofie, dar nu poţi să fii stat modern dacă nu răspunzi la două chestiuni: drepturi şi libertăţi şi chestiunea proprietăţii. Ce faci cu bunurile cetăţeanului? Contează, nu contează, posesia e garantată, e definitivă, e doar facultativă?

Statele totalitate au răspunsuri foarte clare. În chestiunea proprietăţii, nu există proprietate privată. Şi s-a terminat. CEDO a constatat că România a răspuns cu vreo zece legi chestiunii restituirii, cu vreo zece acte normative de proporţii care au fost tot timpul amendate. Şi au ajuns avocaţii să invoce articole din legi contradictorii, totul se ducea, se revărsa în nemulţumirea petentului, exprimată la CEDO.

A fost motivul pentru care i-am cerut directoarei de la ANRP să vină cu un raport audit în Guvern. A fost citit într-o tăcere mormântală – toată lumea îşi dădea seama de dimensiunile problemei. Era o stare de aşteptare pentru sute de mii de cetăţeni care nu erau luaţi în calcul la despăgubiri. Am luat totul de la zero. Întâi vedem ce probleme sunt la ANRP. După acel raport de audit, directorul ANRP a făcut cunoscute presei fragmentele raportului de audit, s-a făcut arhiva şi a venit DNA.

Existau indicii clare că au fost criterii preferenţiale de rezolvare a cererilor de restituire. Dau un exemplu - funcţionarul care lucra un dosar avea, între criteriile fixe, un criteriu al propriei subiectivităţi care să dea celeritate cazului. Rămânea la aprecierea funcţionarului dacă merită rezolvare. E complet neobişnuit. Practic, de acolo am început totul. A fost prima chestiune. A doua - am redactat, împreună cu colegii din ministerele de resort, un proiect care media între principiul restitutio in integrum şi capacitatea statului de a se achita.

Legea  a fost pusă în dezbatere pentru prima dată, a fost prima dată când a fost dezbatere publică pe conţinut şi a fost una foarte aprinsă. Proiectul de lege a fost retras apoi,am rescris altă lege care a intrat în dezbatere publică pe site. Însă aveam certitudinea că măcar Guvernul şi-a făcut datoria.

Adevărul: Care este situaţia la zi?

MRU: Legea o avem, este o lege dată de Guvernul Ponta, în opinia mea destul de proastă, care a schimbat negocierile între cumpărătorii şi vânzătorii de terenuri. Au preluat această discuţie de la nivelul lor la nivelul celor care vin şi cumpără puncte. Ei bine, dacă înainte se vindeau titluri de proprietate, acum se vând pe piaţa neagră puncte de proprietate.Legea va stârni acelaşi număr de procese, nu rezolvă nimic. Aici trebuie o decizie care ar trebui să fie transpartinică.

Adevărul: Am văzut cu toţii raportul referitor la închisorile CIA. Evident, s-a pus problema dacă au fost centre de detenţie CIA pe teritoriul României.

MRU:  Aici se mai pune o întrebare: dacă lucrurile sunt adevărate. Pun totul sub semnul incertitudinii. Cine a luat hotărârea? Dacă a luat decizia, trebuia să fie una a  CSAT, nu putea fi una a unui minister. E o chestiune care intră în sfera de decizie a CSAT. Dacă a existat decizia CSAT şi un membru spune asta, se încalcă o chestiune de confidenţialitate. Eu nu am avut ştiinţă de aşa ceva. Deci dacă nu am avut ştiinţă şi aşa ceva a existat, de ce nu s-a discutat în CSAT? Şi eu sunt curios să aflu dacă există dovada unui asemenea lucru. Nu cunosc aşa ceva. De asta cred că aici un pic de moderaţie e necesară. Ah,că a ieşit fostul preşedinte al Poloniei şi a spus că avea habar, e o optică ciudată.  

 E o chestiune care angajează statul, ţine de o înţelegere profundă. Eu îndemn la moderaţie în chestiunile acestea. Nu vreau să cădem în păcatul de a ignora ce se întâmplă în dinamica de politică internă din SUA.