Însemnătatea zilei de 23 august pentru candidaţii la Preşedinţie: Regele Mihai nu a fost trădător, ci salvator

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Regele Mihai şi Mareşalul Antonescu FOTO Arhiva Adevărul
Regele Mihai şi Mareşalul Antonescu FOTO Arhiva Adevărul

Astăzi se împlinesc 70 de ani de la momentul în care ţara noastră s-a alăturat Naţiunilor Unite la 23 august 1944. Prezidenţiabilii Victor Ponta, Klaus Iohanis şi Călin Popescu Tăriceanu au vorbit de rolul de salvator jucat de Regele Mihai I, care în calitate de şef al statului, a decis întoarcerea armelor împotriva Germaniei.

„Români, în ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit în deplină înţelegere cu Poporul Meu că nu este decât o singură cale pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţă cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”, anunţa Regele Mihai I, în mesajul citit la radio în seara zilei de 23 august.

Preşedintele României, Traian Băsescu, îl acuza, în urmă cu trei ani, pe Regele Mihai de trădare, calificând-ul drept „slugă“. Şeful statului de acum spunea că Regele Mihai I a fost la fel de responsabil ca mareşalul Antonescu pentru Holocaustul împotriva evreilor şi a ţiganilor. „Tot continuăm să considerăm că abdicarea Regelui a fost un mare act patriotic. Nu. A fost un act de trădare a interesului naţional al României. Din partea Regelui. Acesta este punctul meu de vedere“, a sunat declaraţia făcută de preşedintele Traian Băsescu cu revista Historia în mână.

„23 august nu a fost un act de trădare“

Preşedintele Traian Băsescu mai are mai puţin de trei luni de stat la Cotroceni, iar România se pregăteşte să-şi aleagă, în noiembrie, viitorul şef al statului pentru încă cinci ani. Cum se raportează candidaţii la Preşedinţie vizavi de Casa Regală a României şi de Regele Mihai I?

La primele ore ale dimineţii, premierul Victor Ponta, candidatul PSD la Preşedinţie, a scris pe Facebook câteva rânduri cu prilejul aniversării celor 70 de ani de la data de 23 august 1944, zi naţională până în 1989. Victor Ponta crede că regele Mihai I a dat dovadă de curaj şi determinare atunci când a hotărât întoarcerea armelor împotriva Germaniei.

„23 august 1944 nu a fost nici un act de trădare şi nici începutul comunizării României, aşa cum se încearcă să fie prezentat. Este contribuţia noastră la scurtarea unui război distrugător, care a luat zeci de milioane de vieţi! Atunci când vorbim despre actul de la 23 august 1944 nu putem ignora rolul jucat de suveranul de atunci al României, Mihai I. Un gest major şi decisiv al unui tânăr de 23 de ani care a înţeles pericolul în care se aflau ţara şi poporul sau şi a acţionat curajos şi determinat“, este mesajul transmis de Ponta cu ocazia zilei de 23 august.

„Regele Mihai este un erou“

Klaus Iohannis, prezidenţiabilul PNL şi principalul contracandidat al lui Victor Ponta, recunoaşte meritele Regelui Mihai de la 23 august 1944. Liderul PNL îi mulţumeşte Regelui Mihai pentru acţiunile sale în favoarea României şi îl arată pe acesta drept un exemplu de urmat pentru generaţiile de astăzi.

„În Bucureştiul dominat de trupele germane, Regele Mihai I a acţionat pentru salvarea statului român dintr-o situaţie aproape fără ieşire, curmând dictatura militară, în dispreţul pericolului pentru siguranţa personală şi a intereselor private. În definitiv, greutăţile uriaşe cu care se confrunta România, contextul complicat, presiunile exercitate, ameninţarea iminentă a ocupantului şi rezultatul final au arătat că Regele Mihai I a procedat cu promptitudine, realizând un memorabil act de oportunitate politică. Pentru tinerii care au urmărit destinul său, Regele Mihai I este cu adevărat un erou, fiind singurul şef de stat în viaţă al unei ţări participante la cel de-al Doilea Război Mondial“, afirmă Iohannis la 70 de ani de 23 august 1944.

„Un reper moral şi o personaliatte unificatoare“

Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului şi candidat la Preşedinţie, aminteşte în această zi tot de Regele Mihai şi de faptele sale curajoase şi îi îndeamnă pe români să citească istoria reală, şi nu cea muşamalizată de comunişti.

„În acest moment aniversar se cuvine să evocăm odată în plus rolul personal al Majestăţii Sale Regele Mihai I al României care în acel ceas de cumpănă, în calitate de şef al statului, şi-a asumat responsabilităţi uriaşe dovedind curaj, determinare şi responsabilitate faţă de destinul ţării.  Într-un moment în care geografia aşezase ţara noastră în mijlocul luptei dintre marile totalitarisme ale secolului XX, cel nazist şi cel comunist, Majestatea Sa Regele Mihai I rămâne în istoria noastră un reper al luptei pentru libertate şi pentru democraţie. Devenind imediat după 23 august 1944 un simbol al luptei împotriva comunizării ţării, continuând mai apoi, din exil, eforturile pentru eliberarea României, având după 1989 o contribuţie de anvergură la democratizarea României şi la integrarea sa euro-atlantică, Majestatea Sa Regele, reprezintă şi astăzi un reper moral şi o personalitate unificatoare a poporului român“, transmite şi Tăriceanu.

Importanţa zilei de 23 august 1944

La data de 23 august 1944, regele Mihai a decis demiterea şi arestarea premierului României, Ion Antonescu, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei şi începerea tratativelor de armistiţiu cu Aliaţii şi de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. 23 august a fost sărbătorită ca zi naţională a României între 1948-1989.

Citeşte şi:

23 August 1944 - Salvarea României sau trădare naţională?

Despre actul de la 23 august 1944 din România s-a scris foarte mult, dar s-au ascuns, cu destulă abilitate, poporului român, unele adevăruri ale acestui act şi implicaţiile lui, în majoritate nefaste pentru România.  23 august 1944 rămâne, probabil, cel mai controversat moment al istoriei noastre contemporane.

23 august 1944- Ziua corectă în care am răspuns trădării Germaniei

Pe data de 23 august 1944 România avea să renunţe la războiul împotriva URSS şi a trece la eliberarea Ardealului ocupat de către Ungaria. Un moment extrem de controversat dar care a asigurat continuitatea statului român în forma cea mai apropiată de graniţele etnice, deşi importante teritorii au rămas ocupate.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite