Unde în România şi ce substanţe poluante a generat decizia UE de a deschide procedura de infringement

Poluarea poate fi produs[ de industria metalurgică, industria chimică, şantierele de construcţii, transportul rutier, halele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale

România a intrat în colimatorul Comisiei Europeane (CE) pe probleme de calitate a aerului după ce a încălcat de mult termenele limită de rezolvare a problemei. “Există limite pentru o serie de poluanţi principali, precum dioxidul de azot (NO2) şi particulele în suspensie (PM10), care trebuiau atinse în 2010, respectiv 2005”, potrivit CE.

Conform specialiştilor, aceşti doi poluanţi- cheie pentru CE pot provoca boli pulmonare extreme de grave şi chiar şi cancer.

„Am solicitat această reuniune (cea de marţi, 30 ianuarie, în care România a primit un ultimatul de zece zile pentru rezolvarea problemei aerului, sub ameninţarea sesizării Curţii de Justiţie a UE CJUE- n.r.)  privind calitatea aerului din trei motive: pentru a asigura protecţia cetăţenilor; pentru a clarifica faptul că lipsa unei îmbunătăţiri a calităţii aerului are consecinţe juridice şi pentru a le reaminti statelor membre că facem acest pas la sfârşitul unei lungi - unii ar spune chiar prea lungi - perioade în care am oferit sprijin, consiliere şi am formulat avertizări. Noi, Comisia, avem în primul rând o responsabilitate faţă de milioanele de europeni - tineri şi bătrâni, bolnavi şi sănătoşi - care sunt afectaţi de proasta calitate a aerului. Părinţii unui copil care suferă de bronşită sau fiica unei persoane cu o boală pulmonară doresc să simtă cât mai rapid o îmbunătăţire a calităţii aerului. Pentru ei sunt inutile nişte planuri de acţiune pe termen de 10-12 ani”, a arătat comisarul european Karmenu Vella, înainte de reuniunea de marţi în urma căreia am primit cartonaşul galben. 

„România riscă să intre în procedura de infringement. În zece zile nu se poate face nimic”, este de părere Cristian Unteanu, corespondentul “Adevărul” la Bruxelles.

Primarii sunt de vină şi nu prea

Ministrul Mediului a declarat recent că de vină sunt edilii oraşelor. „Potrivit legii, responsabilitatea calităţii aerului le revine, direct, primarilor, Ministerului Mediului revenindu-i doar cele ce privesc reglementarea şi monitorizarea acesteia", spunea ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu. Cristian Unteanu crede însă că nu edilii sunt cei care vor fi traşi la răspundere. „Primăriile sunt numai actorii locali. Ministerul Mediului a purtat toată corespondenţa de atâţia ani cu reprezentanţii CE. Şi Ministerul Mediului este răspunzător pentru implementarea Directivei în domeniu”, a precizat Unteanu. 

Bucureştiul, campion la pulberi în suspensie

Conform ultimului raport publicat de Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), cel cu privire la starea mediului din România în anul 2016, concentraţiile de particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni, PM10, din aerul înconjurător sunt la un nivel mare în Bucureşti mai ales la staţiile B-6 Bucureşti şi B-7 Bucureşti. Cele două staţii sunt situate în apropiere de Baloteşti şi Măgurele.

Şi municipiul Iaşi stă rău. Cele mai afectate cartiere de poluare cu PM 10 sunt Păcurari, Alexandru cel Bun, Centru, Socola – Nicolina, Frumoasa şi Studenţesc (Tudor Vladimirescu), în aceste zone fiind şi cei mai mulţi locuitori ai oraşului. În plus, conform graficelor ANPM, nivelul de poluare este, destul de mare în Vâlcea şi Timiş. 

Cum apar toxicele particulele în suspensie

Particulele în suspensie din atmosferă, sunt poluanţi proveniţi din cauze naturale (ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, erupţii vulcanice etc) sau din surse precum: arderile din sectorul energetic, procesele de producţie (industria metalurgică, industria chimică etc.), şantierele de construcţii, transportul rutier, halele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sisteme de încălzire individuale, îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi etc. Acestea supensii pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene.

Dioxidul de azot produce afecţiuni pulmonare

Din datele înregistrate de Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului, cel puţin în 2016, în România, concentraţiile de dioxidul de azot (NO2) - un alt poluant pentru care suntem puşi la colţ de CE – au valori mari la staţiile Constanţa 1 (Bulevardul Tomis) şi Prahova 5 (strada Industriei, Ploieşti). Trebuie precizat că oxizii de azot provin în principal din arderea combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi în diferite instalaţii industriale, rezidenţiale, comerciale, instituţionale cât şi din transportul rutier.