UPDATE Iohannis: „Lupta anticorupţie a fost pusă în mod real la încercare”. Ana Birchall: „Numărul persoanelor achitate a crescut în 2016 semnificativ”
0
Anul trecut au fost trimise în judecată de către procurorii anticorupţie peste 1.300 de persoane, s-au luat măsuri asiguratorii de 760 milioane de euro, iar procentul de achitări s-a menţinut sub 10%, a anunţat şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat însă că „ireversibilitatea luptei anticorupţie nu este una garantată”, dar că „sabia lui Damocles pare a fi fost, pentru moment, îndepărtată”.
„Ireversibilitatea luptei anticorupţie nu este una garantată”, a avertizat, joi, preşedintele României, la bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie oferind câteva exemple concrete: măsuri legislative care slăbesc domeniul de aplicare al infracţiunilor de corupţie, ingerinţa factorului politic în actul de justiţie, campaniile media duse la adresa unor magistraţi sau instituţii judiciare. „Sabia lui Damocles pare a fi fost, pentru moment, îndepărtată”, a adăugat totuşi preşedintele, referindu-se la abrogarea OUG 13.
La rândul ei, Laura Codruţa Kovesi, şefa DNA, a subliniat că 2016 a fost un an dificil, cu provocări legislative, atacuri fără precedent la adresa activităţii şi a procuorilor DNA.
Cu toate acestea, în 2016 peste 1.270 de inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu, printre aceştia numărându-se şi trei miniştri, şase senatori, 11 deputaţi, 47 de primari, 16 magistraţi şi 21 de directori de companii naţionale.
Mai mult de un sfert dintre cei trimişi în judecată au comis abuz în serviciu cu prejudiciu de peste 260 de milioane de euro, a arătat şefa DNA. În acelaşi timp, peste 870 de persoane între care un europarlamentar, şapte deputaţi, un senator, un ministru, cinci preşedinţi de consilii judeţene şi 28 primari, au fost condamnate definitiv. Kovesi a precizat că procentul de achitări s-a menţinut ca şi în anii anteriori la 10% din totalul celor trimişi în judecată. „De altfel, cele mai multe motive de achitare în dosarele finalizate de DNA au fost determinate de aplicarea legii penale mai favorabile, aplicarea unor decizii ale Curţii Constituţionale sau aprecierea probelor administrate în cursul judecăţii. Acest procent de 10% este sub media europeană şi arată că justiţia în România este funcţională, iar rostul procesului penal este acela de a afla întotdeauna adevărul”, a mai spus Kovesi.
Şefa DNA a mai arătat că o mare parte dintre acţiunile DNA au vizat identificarea fraudei şi corupţiei în achiziţiile publice, în special în infrastructură, IT şi sănătate. În aceste cazuri a fost vorba de achiziţii de bunuri şi servicii la preţuri majorate cu 50 până la 800 % şi de comisioane între 10 - 20%.
Kovesi a explicat că sunt mii şi mii de oameni care vor o societate clădită pe corectitudine şi respect şi că eforturile justiţiei trebuie susţinute de stabilitatea cadrului legislativ şi instituţional. „În România multă lume declară că susţine lupta anticorupţie, dar am văzut cu toţii cât de repede poate fi anulată lupta anticorupţie. 2016 a fost un an dificil, caracterizat prin atacuri fără precedent la adresa DNA", a spus procurorul şef al DNA.
„DNA reprezintă pilonul central în lupta împotriva corupţiei”
La rândul ei, Cristina Tarcea, preşedintele instanţei supreme, a declarat, joi, la prezentarea bilanţului pe 2016 al DNA, că această instituţie trebuie să rămână pilonul central al luptei anticorupţie. „Nu pot să nu constat că DNA este o structură deopotrivă criticată de unii, apreciată de alţii, şi detestată de alţii, elogiată de alţii.... Trebuie să fim conştienţi de faptul că, la momentul actual, DNA reprezintă pilonul central în lupta împotriva corupţiei şi trebuie să rămână aşa atâta timp cât fenomenul corupţiei va fi diminuată", a spus Tarcea.
Şi preşedintele Klaus Iohannis a declarat că DNA rămâne o instituţie-cheie în România, care a arătat că obiectivele propuse pot fi transformate în realitate. „Veţi avea în mine un partener şi veţi găsi la mine un sprijin necondiţionat. Dezvoltarea reală a României depinde de asta”, a declarat preşedintele în discursul său, în care a menţionat că la începutul acestui an lupta anticorupţie a fost pusă la încercare, aluzie la încercarea Guvernului de a modifica prin ordonanţă de urgenţă codurile penale.
„Aceşti oameni au aşteptări ca viaţa publică să aibă în centrul ei respectarea legii şi integritatea”, a subliniat preşedintele.
„S-a întâmplat un lucru extraordinar, principiile abstracte au devenit preocupări concrete pentru cetăţeni, iar când acestea au fost puse în mod real în pericol, a existat o reacţie fără precedent. Începutul acestui an ne-a găsit într-un context în care lupta anticorupţie a fost pusă în mod real la încercare, iar indignarea şi mobilizarea fără precedent a cetăţenilor şi reacţiile partenerilor externi sunt semnale clare. Continuarea luptei anticorupţie este o cerinţă esenţială dacă ne dorim un stat modern”, a ţinut să afirme Klaus Iohannis.
În opinia lui Klaus Iohannis, „am intrat într-o nouă etapă de maturizare a României”. Succesul luptei anticorupţie a ajuns să fie apreciat nu doar intern, ci şi la nivel internaţional, ţara noastră fiind în punctul de a exporta acest model în regiune, a declarat şeful statului. El consideră că această transformare s-a produs şi prin schimbarea mentalităţilor şi a arătat că este nevoie de echilibru şi înţelepciune, pentru ca progresele să nu fie pierdute.
„Am avut dovada acestui fapt recent, când am văzut cu toţii că cetăţenii României anului 2017 nu mai tolerează minciuna, corupţia sau compromisul. Dimpotrivă, aceşti oameni au aşteptări pe măsură de la instituţiile statului, au aşteptări ca viaţa publică să aibă în centrul ei respectarea legii şi integritatea”, a spus preşedintele referindu-se la recentele proteste - cele mai ample de la căderea comunismului - generate de intenţia guvernului de a aduce modificări în legislaţia anticorupţie.
Despre mult discutata decizie CCR
Kovesi a precizat că există acum „o largă dezbatere despre abuzul în serviciu", subliniind că CCR nu a dezincriminat abuzul în serviciu. Ea a spus că instanţele au aplicat decizia interpretativă şi că au fost 71 de persoane condamnate pentru abuz în serviciu, 15 achitate, încălcând doar HG, regulamente sau ordine interne. Ele fuseseră trimise în judecată anterior deciziei CCR.
Criticile la adresa DNA
Au fost şi cristici la adresa DNA. Acestea au fost aduse de ministrul interimar al justiţiei, Ana Birchall. Aceasta a scos în evidenţă procentul de achitări, arătând că cifra a crescut, comparativ cu anii trecuţi.
„Numărul persoanelor achitate a crescut în 2016 semnificativ faţă de 2015. Justiţia se face în sala de judecată. Activitatea DNA, ca de altfel a întregului Minister Public ca protector al intereselor generale ale societăţii are un impact direct asupra capacităţii statului de a realiza dezvoltarea sistemului judiciar. (...) Este important să oferim instituţiilor din sistemul judiciar pârghiile şi resursele necesare pentru a-şi îndeplini obiectivele, însă eforturile noastre trebuie îndreptate în egală măsură către protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamanetale ale omului", a spus Ana Birchall.
„Remarcăm faptul că din inculpaţii trimişi în judecată în anul 2016, 114 sunt persoane juridice, ceea ce reflectă o aplecare a procurorilor anticorupţie pentru utilizarea noilor instrumente de drept penal, aşa cum este răspunderea penală a persoanei juridice. Conform aceluiaşi raport, constatăm că numărul persoanelor achitate a crescut în 2016, semnificativ faţă de 2015. De la 35 în 2015, la 74 în 2016. Suntem convinşi că vor fi identificate cauzele acestei creşteri, precum şi măsurile de corectare a situaţiei", a mai arătat Birchall.
De altfel, hotnews.ro reaminteşte că un semnal de alarmă a tras şi procurorul general, Augustin Lazăr, în urmă cu câteva zile, mesaj reluat în parte şi la bilanţul DNA.
„Trebuie să continuăm să acordăm importantă calităţii actelor de urmărire penală. Am observat că acest aspect – fiindcă au fost achitări, restituiri de dosare la procurori – a ajuns să fie folosit că armă în dezbaterile publice. Am discutat cu colegii noştri să acţionăm că activitatea de urmărire penală să fie mai bună şi să scădem numărul achitărilor (…) E important să folosim câteva cuvinte cheie pentru strategia noastră şi a Ministerului Public, calitatea actului de urmărire penală, atenţia la respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor. Atenţie la activitatea pe care noi trebuie să o desfăşurăm în cooperare interinstituţională, această a fost şi rămâne cheia succesului”.
Se încarcă comentariile...
