Petre Roman, audiat la Parchetul General în dosarul Mineriadei

Fostul premier Petre Roman s-a prezentat vineri dimineaţă la sediul Parchetului General pentru a fi audiat de procurorii militari în dosarul Mineriadei. Asta după ce anchetatorii l-au audiat, joi, în acelaşi dosar, şi pe Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru în 1990.

La sfârşitul lunii octombrie, procurorul general al României a cerut preşedintelui Klaus Iohannis aviz pentru începrerea urmăririi penale a lui Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu şi a lui Victor Atanase Stănculescu, a anunţat Administraţia Prezidenţială, demersul având legătură cu anchetarea evenimentelor din 1990.

Ordonanţa Parchetului Militar

Potrivit ordonanţei întocmite de Parchetul Militar, iniţial, Ion Iliescu a fost cercetat pentru trei infracţiuni: propagandă pentru război, genocid (săvârşit prin: uciderea membrilor colectivităţii sau grupului, vătămarea gravă a integrităţii fizice sau mintale a colectivităţii sau grupului, supunerea colectivităţii sau grupului la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică) şi tratamente neomenoase prin dislocare sau lipsirea de libertate fără temei legal.

Ulterior, procurorii militari au dispus schimbarea încadrării în infracţiuni contra umanităţii constând în aceea că "în zilele de 11-12.06.1990, în calitate de preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţionala (CPUN), împreună cu Roman Petre, Măgureanu Virgil, Voiculescu Gelu-Voican, Dumitru S. Nicolae, general (rez.) Chiţac Mihai, general-maior (rez.) Diamandescu Corneliu, general maior (rez.) Florescu Mugurel şi alţii, a decis reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, în baza acestei hotărâri fiind declanşat, în dimineaţa zilei de 13.06.1990, un atac asupra unei populaţii civile, la care au participat forţele militare ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale şi Serviciului Român de Informaţii, atac soldat cu decesul a patru persoane şi rănirea a altor trei prin împuşcare, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aproximativ 270 de persoane".

Întâlnirile la de Scroviştea şi Victoria

Procurorii mai susţin că Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican Voiculescu, Nicolae Dumitru, Corneliu Diamandescu, Mihai Chiţac şi Mugurel Florescu au decis, în cadrul unor întâlniri la Palatele Scroviştea şi Victoria,  pe data de 13 iunie 1990, organizarea unei deplasări la Bucureşti a unui număr de peste 10.000 de mineri din Valea Jiului, care au continuat atacurile din Piaţa Universităţii asupra populaţiei civile, provocând vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 persoane.

Cine sunt principalii acuzaţi

1. Ion Iliescu – preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţionala (CPUN).
2. Virgil Măgureanu – director al SRI.
3. General maior (rez) Corneliu Diamandescu- şef al Inspectoratului General al Poliţiei şi prim-adjunct al ministrului de Interne.
4.General (rez) Petre Peter- fost comandant al UM 0575 Măgurele.
5.General (rez) Vasile Dobrinoiu – fost comandant al UM 0828 Băneasa- Şcoala Militară Superioară de Ofiţeri a Ministerului de Interne.
6. Viceamiral (rez) Emil Dumitrescu – fost şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne.

Ce a făcut Iliescu între 13 şi 15 iunie 1990

În faţa acuzaţiilor care i s-au adus pentru evenimentele din 13-15 iunie 1990, Ion Iliescu a pus mereu accent pe ziua de 13, aruncând vina pe “bandele de huligani” care au terorizat Bucureştiul şi care au provocat toate escaladările ulterioare, inclusiv venirea minerilor.

„Lumea, domnule, era speriată şi îngrozită. Din oraş se ridicau coloane de fum. Poliţia n-avea autoritate, era timorată. Armata a ezitat şi a intervenit târziu de tot. Abia după ora 10 noaptea a depresurat Ministerul de Interne. Deci se crease un vid de putere. Nu existau forţe de ordine care să mai ţină în frâu dezlănţuirea asta de ură. Şi dacă n-ai forţă organizată, ăştia, huliganii, îşi fac de cap. Adică... nu vi se pare grav ceea ce s-a întâmplat în 13 iunie? Voi căutaţi motivaţii de partea Puterii şi pentru 13 iunie şi pe urmă puneţi accentul pe Mineriadă. E o ticăloşie“, declara Iliescu într-un interviu pentru „Adevărul“.   

De ce a ieşit Armata?

Violenţele din acele zile au început din dimineaţa de 13 iunie, când forţele de ordine au descins în Piaţa Universităţii şi i-au arestat pe greviştii foamei care se aflau în corturile din faţa Teatrului Naţional.

Spre prânz, în zonă s-a închegat o mişcare de protest care cerea eliberarea arestaţilor. Forţele de ordine au intervenit din nou şi lucrurile au degenerat. S-a aruncat cu sticle incendiare în Ministerul de Interne şi câteva autobuze au fost cuprinse de flăcări chiar în centrul Capitalei. 

Ulterior, regizorul Stere Gulea a prezentat o înregistrare audio care dovedea că incendierea autobuzelor a fost parte a unei înscenări puse la cale chiar de către cei aflaţi la putere. Generalul Gheorghe Diamandescu, şeful Inspectoratului General de Poliţie, îi raporta lui Mihai Chiţac, ministrul de Interne: „Vă rog să-l informaţi pe domnul preşedinte: ne dăm foc la toate autobuzele. Asta a fost înţelegerea, vă rog să informaţi”. 

Sub pretextul că Bucureştiul este în pragul anarhiei, puterea FSN-istă a scos armata din cazărmi. Jurnalul acţiunilor de luptă al garnizoanei Bucureşti, extras din arhive în 1997, arăta că Ion Iliescu a cerut personal ca armata să intervină. Militarii au deschis focul în zona Ministerului de Interne şi patru persoane au fost ucise. Lor li se adaugă un tânăr înjunghiat în zona Televiziunii şi un bărbat care a făcut infarct în Piaţa Universităţii. Aceştia sunt morţii recunoscuţi oficial din 13-15 iunie, autorităţile susţinând că venirea minerilor nu s-a soldat decât cu răniţi.  

„Au răspuns solidar în apărarea cetăţenilor”

În aceeaşi seară de 13 iunie, Ion Iliescu a avut şi o intervenţie la Televiziune, afirmând că Bucureştiul este ocupat de bande legionare şi solicitând populaţiei să apere democraţia. „Sunau cetăţenii la Televiziune: «Ce faceţi domnule? Ce se întâmplă? Am ales. Cine sunt ăştia? Cum de nu există forţă care să-i oprească?». Şi atunci am făcut apel la populaţie spunând că ne aflăm într-o situaţie excepţională şi populaţia trebuie să sprijine factorii de ordine“, se explica Ion Iliescu în acelaşi interviu acordat pentru „Adevărul“.

Cei care au ascultat îndemnul preşedintelui şi s-au grăbit să ajungă în zona Televiziunii au fost întâmpinaţi de cordoane de militari, luaţi la bătaie, filmaţi şi prezentaţi ca huligani care vor să atace Televiziunea. Pe imaginile video rămase de atunci, unul dintre cei bătuţi şi închişi în subsolul Televiziunii afirmă cât se poate de răspicat: „Eu am venit organizat, domnule. Ne-au adus de la Ploieşti, de la FSN“. 

A doua zi, pe 14 iunie, au ajuns în Bucureşti şi minerii din Valea Jiului. Ion Iliescu i-a întâmpinat în Piaţa Victoriei şi le-a transmis să se îndrepte spre Universitate şi să o ocupe. Întrebat de ce nu le-a transmis ortacilor că lucrurile se liniştiseră şi că se pot întoarce acasă, Iliescu ne-a declarat: „Ei, cum? Ar fi fost nefiresc! Ce ar fi zis oamenii ăia: «Păi abia am venit să apărăm oraşul şi voi...»?“. 

Minerii au ocupat Piaţa Universităţii şi au bătut cu bâtele sute de oameni nevinovaţi, dintre care mulţi au rămas schilodiţi pe viaţă. „Violenţele generează la rândul lor violenţe. Nu pot fi aprobate niciun fel de violenţe, indiferent din partea cui ar fi. Eu nu am aprobat violenţele minerilor. Dar violenţele minerilor nu erau cauza, ci erau efectul. Deci cauza declanşării violenţei a fost generată de cei care au provocat evenimentele din 13 iunie“, mai declara Iliescu. 

Pe 15 iunie, minerii au fost adunaţi la Romexpo şi Ion Iliescu le-a ţinut un discurs de mulţumire. În interviul acordat reporterilor „Adevărul“, fostul preşedinte afirma că ortacii meritau să li se arate recunoştinţă: „Da, au meritat. Ei au răspuns solidar în apărarea cetăţenilor Capitalei... Era un act de solidaritate civică. Nu întâmplător bucureştenii i-au aplaudat“.

Ofiţeri SRI – implicaţi în venirea minerilor

Acuzat la rândul său de crime împotriva umanităţii în Dosarul Mineriadei, Virgil Măgureanu, fostul şef al SRI, a recunoscut, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul“, că ofiţerii de informaţii s-au implicat în evenimentele din 13-15 iunie 1990. „S-a dovedit că au fost nişte ofiţeri de informaţii, care aparţineau din păcate SRI-ului şi care s-au implicat în aducerea minerilor. S-au implicat şi au favorizat, dar au fost duşi în faţa justiţiei şi pedepsiţi. Aici este, într-adevăr, şi răspunderea SRI-ului. N-am declarat vreodată public că n-am avut niciun amestec, pentru că nu se putea“, a afirmat Măgureanu.