Militarul în termen revine în varianta modernă: voluntar şi cu salariu

Reintroducerea serviciului militar, dar sub forma voluntariatului, vine după ce s-a constatat că bazinul de rezervişti al Armatei României s-a diminuat considerabil Foto Bianca Neagu/Mapn

Strategia Militară a României a fost adoptată, ieri, de Guvern, iar MApN va face demersurile pentru reintroducerea serviciului de militar în termen, dar în varianta de voluntariat

Guvernul a adoptat, ieri, o hotărâre prin care a fost aprobată Strategia Militară a României. Documentul acoperă perioada 2020-2024 şi conţine principalele schimbări la nivelul Armatei: 8 brigăzi de manevră, 5 baze aeriene, o forţă maritimă şi una fluvială, dar nu explică prea multe lucruri despre momentul în care toate aceste unităţi vor fi dotate cu tehnică de luptă modernă. În plus, una dintre prevederi este introducerea serviciului de militar voluntar în termen.

Conform unor surse militare, reintroducerea serviciului militar, dar sub forma voluntariatului, vine după ce s-a constatat că bazinul de rezervişti al Armatei României s-a diminuat considerabil când s-a scos serviciul militar obligatoriu şi a devenit evidentă importanţa dezvoltării unei rezerve instruite. Totul pe fondul eşecului parţial al campaniilor de recrutare a rezerviştilor voluntari. „Demersurile de modificare, completare şi îmbunătăţire a cadrului legislativ incident vor conduce la iniţierea serviciului de militar voluntar în termen, prin care să se asigure formarea şi instruirea anuală a tinerilor destinaţi, în principal, rezervei operaţionale. (...) Resursa umană, componenta de bază a Armatei, dotată cu echipamente moderne şi instruită după standarde aliate, va contribui semnificativ la atingerea şi menţinerea nivelului ridicat de operaţionalizare necesar ducerii acţiunilor decisive, în cazul unei agresiuni îndreptate împotriva teritoriului naţional sau al unui stat aliat”, se arată în document. 

Modul în care se va face acest serviciu de militar voluntar în termen nu este încă stabilit cu exactitate, dar se au în vedere mai multe tipare regăsite în alte ţări NATO şi, cel mai probabil, tinerii care vor fi încorporaţi vor fi şi retribuiţi pe timpul cât vor îmbrăca haina militară. Unul dintre modele ar fi cel din Danemarca, ţară care recrutează anual 10.000 de tineri pentru un serviciu militar de 12 luni. În fiecare an, numai în jur de 7.000 de tineri se prezintă voluntar la încorporare, restul de 3.000 de locuri fiind acoperit printr-un soi de tragere la sorţi. La terminarea serviciului militar, tinerii pot opta să treacă în rezervă sau pot rămâne în serviciul militar cu un contract de trei ani. 

Cuantumul soldei dedicate celor care vor face serviciul de militar voluntar în termen nu este stabilit, dar cel mai probabil acesta se va ridica la nivelul retribuţiei unui soldat profesionist, adică 1.857 de lei. Trebuie precizat că o parte a celor care vor face acest serviciu militar vor putea ieşi din armată şi cu o calificare, pentru că vor trece prin cursuri de bucătari, buldozerişti, transmisionişti etc. 

Forţele Terestre, bine organizate, dar mai slab dotate 

Conform documentului, valabil pentru perioada 2020-2024, toate structurile de forţe ale Armatei României se vor transforma după principii moderne. Aceasta va fi compusă din forţe terestre, forţe aeriene şi forţe navale, forţe pentru sprijin de luptă, forţe pentru sprijin logistic, forţe pentru operaţii speciale, forţe pentru apărare cibernetică şi alte forţe.

Concret, Forţele Terestre vor avea opt brigăzi de manevră şi două brigăzi de sprijin de luptă. Vor rămâne cele două comandamente de divizie, iar pentru sprijinirea misiunilor vor fi trei baze logistice. În plus, Forţele Terestre vor avea şi o brigadă de cercetare, supraveghere şi recunoaştere. Totuşi, în document nu se spune nimic despre ritmul de dotare al acestor unităţi cu tehnică modernă. Şi asta în contextul în care Forţele Terestre dispun de blindate moderne pentru doar pentru o jumătate de brigadă şi un contract pentru furnizarea de Mowag Piranha V pentru a doua brigadă. Încă nu se ştie nimic despre dotarea celorlalte şase brigăzi de luptă. 

Mai mult, la capitolul tancuri, situaţia este chiar şi mai dramatică. Numărul exact al acestor echipamente de luptă pe care Armata României le mai are în exploatare nu este cunoscut. Se ştie, însă, că singurele tancuri moderne ale Armatei sunt cele 54 de TR-85M1 „Bizonul”. Restul, la nivel de sute, sunt variantele originale, nemodernizate ale „Bizonului” sau mult mai bătrânele T55 sovietice. Perspective apropiate pentru dotarea cu tancuri moderne nu au fost comunicate de MApN. Au existat unele discuţii la nivel de intenţie în care s-a vehiculat numele tancului german Leopard 2, care se află în dotarea forţelor armate ale unor ţări ca Germania, Canada, Grecia, Finlanda, Olanda. Polonia, Portugalia, Spania, Suedia şi Turcia, dar acestea nu s-au concretizat până în prezent. 

Forţele Aeriene, performante la transport, deficitare la unităţile de luptă 

Conform Strategiei Militare a României, şi Forţele Aeriene au ambiţii foarte mari: cinci baze aeriene, o brigadă de apărare antiaeriană, o brigadă de cercetare, supraveghere şi recunoaştere, un grup aerian destinat operaţiilor speciale şi o bază de sprijin logistic. Totuşi, Forţele Aeriene se bazează acum pe o singură escadrilă modernă (53 Warhawks) de F-16 Fighting Falcon AM/BM Block 15 trecute printr-un MLU şi aduse la standardul 5.2R, cea de-a doua astfel de unitate fiind în acest moment la nivelul discuţiilor.

F-16 Fighting Falcon

Despre o a treia astfel de escadrilă nu s-a pus încă problema, aşa că mai rămân în serviciu bătrânele MIG 21 LanceR. În număr de aproximativ 30 de aparate, acestea sunt în exploatarea a două escadrile incomplete (o escadrilă este compusă din 16 avioane de luptă). 

La capitolul avioane de transport, Forţele Aeriene stau mai bine, fiind dotate cu 7 aparate moderne C-27J Spartan şi cu 4 C-130 Hercules, dar situaţia redevine una mai puţin fericită atunci când ajungem la capitolul elicoptere, pentru că piloţii români au în exploatare aparate produse în România sub licenţă franceză încă din 1977. 

C-27J Spartan

Majoritatea sunt modele IAR-330L, 16 din ele fiind modernizate la varianta IAR-330M cu echipamente similare variantei SOCAT, dar fără armament şi senzorii dedicaţi. În fine, dintre elicopterele IAR 330 Puma fabricate la Braşov, 25 au fost modernizate între 1995 şi 2005 la standardul SOCAT (Sistem Optronic de Cercetare şi Anti-Tanc) împreună cu israelienii de la Elbit. 

MApN şi-a arătat intenţia de a schimba vechile Puma, au existat chiar şi unele discuţii, dar acestea nu s-au concretizat până în prezent. În cărţi sunt producătorii americani Bell Helicopters şi Sikorsky, dar la fel de interesaţi de un astfel de contract sunt şi francezii de la Airbus Helicopters.

Forţele Navale, în mare suferinţă 

La capitolul Forţe Navale, Strategia Militară a României prevede că acestea sunt formate din Flota maritimă, Flotila fluvială, o brigadă de cercetare, o brigadă de supraveghere maritimă şi război electronic şi o bază de sprijin logistic.

Totuşi, navele aflate acum în dotarea Forţelor Navale sunt, în general, vechi şi oarecum depăşite de vremuri, iar marinarii militari nu vor avea nicio navă nouă şi modernă încă ceva timp pentru că nu a fost semnat contractul pentru cele patru corvete multirol de ultimă generaţie şi modernizarea fregatelor de fabricaţie britanică. Naval Group a câştigat licitaţia dar procedura a fost contestată de producătorul Damen, iar lucrurile trenează în instanţe. 

În Strategia Militară a României se face referire expresă la Forţele pentru Operaţii Speciale (FOS). Acestea vor fi formate din două Batalioane Operaţii Speciale, un Batalion Comando, un Divizion Forţe Navale Operaţii Speciale şi un Batalion Sprijin. Operatorii români FOS şi-au găsit deja respectul omologilor aliaţi, luptând umăr la umăr cu aceştia în teatre de operaţii precum Afganistan şi Irak.  

Rachete Patriot, HIMARS şi NSM 

În ultima perioadă, MApN a făcut paşi mari şi se află în plină derulare a unor procese majore de înzestrare considerate vitale pentru sistemul de apărare. Este vorba de achiziţionarea sistemelor de rachete sol-aer cu bătaie mare de ultimă generaţie Patriot, dar şi de dotarea cu Sisteme Lansatore Multiple de Rachete cu bătaie mare – HIMARS. Primele astfel de sisteme au ajuns în România şi au intrat în dotarea militarilor din Forţele Aeriene şi Forţele Terestre. 

Apoi, Ministerul Apărării Naţionale a semnat acordul de tip Guvern la Guvern cu Statele Unite ale Americii aferent programului de înzestrare „Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă” (SIML) de tip Naval Strike Missile (NSM). Aceste baterii de coastă moderne vor ajunge la militarii români până în 2024. MApN achită eşalonat pentru cele şapte sisteme Patriot, 54 de instalaţii HIMARS şi sistemele NSM 5,786 miliarde de dolari.