Livia Stanciu, preşedintele Curţii Supreme, vrea continuarea măsurilor privind cazurile de corupţie la nivel înalt

Livia Stanciu, singurul candidat pentru funcţia de preşedinte al ICCJ

Judecătoarea Livia Stanciu, preşedintele Curţii Supreme, îşi propune, pentru un nou mandat, continuarea demersurilor de asigurare a unui nou sediu al instanţei şi a măsurilor organizatorice pentru accelerarea soluţionării cauzelor de corupţie la nivel înalt.

Livia Stanciu, care şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), menţionează în proiectul de management că printre obiectivele sale se numără reorganizarea ICCJ în scopul punerii în aplicare a noului Cod de procedură penală, suplimentarea numărului maxim de posturi (magistraţi asistenţi şi grefieri ai Înaltei Curţi), implicarea activă în dezbaterile privitoare la revizuirea Constituţiei şi promovarea proiectului legii proprii a Înaltei Curţi.

Actualul preşedinte al Instanţei Supreme mai precizează că, pentru un nou mandat, îşi doreşte continuarea măsurilor organizatorice luate în scopul accelerării soluţionării cauzelor de corupţie la nivel înalt, atât în cadrul Secţiei penale a ICCJ, cât în cadrul completelor de cinci judecători, cât şi luarea de noi măsuri în acest sens, în contextul punerii în aplicare a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală.

Astfel, Livia Stanciu menţionează că, referitor la cauzele de corupţie la nivel înalt, în care Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a emis rechizitorii, ca rezultat al măsurilor organizatorice luate, în perioada septembrie 2011 - iunie 2012 au fost stabilite 355 termene în dosarele judecate în primă instanţă de Secţia penală, iar în perioada septembrie 2012- iulie 2013,121 termene în cauze judecate în primă instanţă de Secţia penală şi 84 termene judecate în recurs de completele de cinci judecători.

Totodată, preşedinta ICCJ prezintă în proiect o statistică a dosarelor de corupţie la nivel înalt soluţionate de Secţia penală în primă instanţă, după cum urmează: în 2010 - două cauze, 2011 - 15 cauze, 2012 - 20 cauze, 2013 ( până la 1 august) - şase cauze. 

În privinţa hotărârilor definitive, bilanţul acestora este: completul de nouă judecători, patru hotărâri definitive în 2011, completul de cinci judecători - cinci hotărâri în 2011, 12 în 2012 şi 11 în 2013, până la 1 august.

„În domeniul asigurării spaţiului necesar desfăşurării activităţii instanţei supreme şi al finanţării, îmi propun atingerea următoarelor obiective:transpunerea în fapt a demersurilor preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, comune cu reprezentanţii puterii executive, pentru asigurarea unui nou sediu al instanţei supreme şi mutarea instanţei supreme în anul 2014 în noul sediu convenit cu reprezentanţii puterii executive, în scopul asigurării condiţiilor necesare pentru punerea în aplicare a noilor coduri; asigurarea finanţării corespunzătoare a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; derularea calendarului de preluare a bugetului instanţelor judecătoreşti, a tuturor etapelor pe care le presupune acest proces”, se mai arată în proiectul de management al Liviei Stanciu, postat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

În documentul citat, Livia Stanciu arată şi că, în scopul promovării unificării jurisprudenţei privind individualizarea judiciară a pedepselor, îşi propune elaborarea de ghiduri privind individualizarea pedepselor referitoare la alte categorii de infracţiuni.

„În cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, voi asigura în mod direct elaborarea fundamentată a Rapoartelor de progres al Înaltei Curti de Casaţie şi Justiţie în domeniul Mecanismului de Cooperare şi verificare, pregătirea şi organizarea la înalte standarde profesionale a vizitelor experţilor Comisiei Europene în cadrul MCV şi participarea la misiunile experţilor Comisiei Europene în cadrul MCV”, se mai arată în documentul citat.

Livia Stanciu, preşedintele ICCJ din septembrie 2010

Livia Stanciu a fost numită în funcţia de preşedinte al ICCJ pe 17 septembrie 2010, pentru un mandat de trei ani.

Potrivit CV-ului postat pe site-ul instanţei supreme, Stanciu şi-a început cariera de magistrat în 1980 ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, unde a activat până în 1994. În perioada 1994- 2004, a fost judecător la Tribunalul Galaţi şi la Curtea de Apel Galaţi, iar din 2004, la Secţia Penală a ICCJ. Din 2007 până în 2008, a condus cu delegaţie Secţia Penală a ICCJ.

Livia Stanciu a prezidat completul de judecată care a decis cercetarea în libertate a doi şefi de servicii secrete şi a decis condamnarea primarului PDL de Râmnicu Vâlcea Mircia Gutău.

De asemenea, Stanciu a condus completul de cinci judecători care a decis condamnarea definitivă a lui Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu executare. Aceasta a prezidat şi completul care l-a condamnat la şapte ani de închisoare pe fostul senator PSD Cătălin Voicu.

Candidaturile pentru funcţiile de conducere vacante de la ICCJ au putut fi depuse la Consiliul Superior al Magistraturii de pe 17 iulie până pe 19 august, înscriindu-se şase candidaţi.

Astfel, pentru funcţia de preşedinte al ICCJ şi-a depus candidatura la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) doar Livia Doina Stanciu, care ocupă şi în prezent această funcţie.

Pentru ocuparea cele două funcţii de vicepreşedinte s-au înscris patru candidaţi, respectiv Aida Rodica Popa, care ocupă şi în prezent această funcţie, Nela Petrişor, magistrat la Secţia a II-a Civilă, Iulian Ilie Dragomir, judecător la Secţia Penală, şi Cristina Iulia Tarcea, judecător la Secţia a II-a Civilă. Pentru şefia Secţiei I Civile şi-a depus candidatura doar actualul preşedinte, Lavinia Curelea.

Proiectele candidaţilor au fost publicate joi, 22 august pe site-ul CSM, iar până pe 4 septembrie Direcţia resurse umane şi organizare va verifica dosarele de candidatură şi va solicita completarea acestora, în cazul în care va fi necesar.

Candidaţii, verificaţi de CNSAS

Judecătorii care şi-au depus candidaturile vor fi verificaţi, până în 4 septembrie, de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), care va comunica apoi rezultatele.

În perioada 4-6 septembrie va fi elaborată nota de prezentare a candidaturilor şi a documentelor ataşate în susţinerea acestora de către Direcţia resurse umane şi organizare.

Analizarea candidaturilor de către Secţia pentru judecători a CSM şi formularea propunerilor de numire în funcţiile de conducere vacante de la ICCJ va avea loc în perioada 9-10 septembrie.

Mandatul Liviei Stanciu, preşedintele ICCJ, şi cel al Aidei Popa, vicepreşedintele instanţei supreme, expiră în septembrie.

Potrivit prevederilor legale, preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru un mandat de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, dintre judecătorii ICCJ care au avut activitate la această instanţă cel puţin doi ani.

Livia Stanciu şi Aida Popa au fost numite în funcţiile de preşedinte şi, respectiv, vicepreşedinte al ICCJ pe 17 septembrie 2010, pentru un mandat de trei ani.

Tot atunci a fost numită şi judecătoarea Lavinia Curelea, în funcţia de preşedinte al Secţiei I Civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.