Judecătorii şpăgari de la Tribunalul Bucureşti, suspendaţi din magistratură

Judecătorii şpăgari,suspendaţi din CSM FOTO Adevărul

Judecătorii Elena Rovenţa, Ion Stanciu, Mircea Moldovan şi Ciprian Sorin Viziru, de la Tribunalul Bucureşti, acuzaţi de luare de mită şi de trafic de influenţă, au fost suspendaţi, începând de luni, din magistratură. Aşa a decis Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Decizia de suspendare din magistratură a fost luată în şedinţa de luni a secţiei, ca urmare a rămânerii definitive a arestării preventive a celor patru judecători, anunţă Mediafax.

Conform sursei citate, solicitarea de suspendare a fost prezentată Secţiei pentru judecători a Consiliului de către reprezentanţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Procurorii anticorupţie susţin că cei patru magistraţi de la Secţia a VII-a Civilă a Tribunalului Bucureşti, reţinuţi pentru acte de corupţie, au decis soarta companiilor aflate în insolvenţă nu doar în schimbul unor importante sume de bani, ci şi în schimbul unor produse alimentare, haine, cherestea, televizoare sau chiar vase pentru gătit. 

Mai mult, aceştia foloseau un limbaj codificat când luau legătura cu lichidatorii judiciari. Aşa susţin procurorii anticorupţie care au cerut ieri arestarea judecătorilor Ion Stanciu, Elena Rovenţa, Ciprian Sorin Viziru şi Mircea Moldovan sub acuzaţiile oficiale de luare de mită, abuz în serviciu şi trafic de influenţă. 

Cu privire la mita pe care magistraţii o primeau, sociologul Alfred Bulai este de părere că „odată cu criza au scăzut şi standardele“ celor obişnuiţi să ceară mită. 

Moldovan făcea reclamă dosarelor ca la piaţă

Concret, potrivit procurorilor, „dosarul în care sunt cercetaţi judecătorii a fost deschis în urma mai multor denunţuri, făcute inclusiv de lichidatori judiciari. 

În anchetă au fost implicaţi şi investigatori sub acoperire care au reuşit să demonstreze că magistraţii primeau de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari importante sume de bani, dar şi diverse bunuri cum ar fi carne, făină, cherestea sau haine. 

Asta pentru a  îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu ori pentru a-şi exercita influenţa pe lângă magistraţii judecători, de la diverse instanţe din Bucureşti sau din ţară, utilizând informaţii pe care le aveau din dosare, pe care le-au pus la dispoziţia lichidatorilor judiciari“, au explicat surse apropiate echipei de anchetă.

În plus, în cazul judecătorului Mircea Moldovan, din probele administrate până în prezent rezultă că, în unele dosare, acesta ar fi contactat lichidatorul şi i-ar fi spus că „îi va da un dosar de ziua lui“, că sunt fruntaşi practicienii în insolvenţă care primeau „dosare bune“, stabilind apoi o întâlnire „pentru a sărbători“.

„Prin sintagma «dosare bune» în materie de insolvenţă se înţelege din punctul de vedere al lichidatorului sau administratorului judiciar cauze cu active valoroase de valorificat, ceea ce generează obţinerea unor venituri substanţiale de către societatea de insolvenţă“, au explicat procurorii DNA.

În alte cazuri, susţin anchetatorii, „oferta“ judecătorului Moldovan a constat „în prezentarea importanţei dosarelor pe care le-a avut sau le avea repartizate spre judecată, demersurile fiind exercitate în scopul de a-l determina pe beneficiar să ofere sume de bani, în perspectiva desemnării ca administrator judiciar“.

După ce au strâns toate probele de care aveau nevoie, luni dimineaţă, anchetatorii au decis citarea cu mandat de aducere a celor patru magistraţi. Astfel, încă de la primele ore, judecătorii, ridicaţi de la locuinţele lor, au fost aduşi pe rând la sediul DNA pentru a fi audiaţi. 

Mai puţin unul. Judecătorul Mircea Moldovan, mai cunoscut ca magistratul care a soluţionat dosarele de Insolvenţă Hidroelectrica şi Rodipet, a dispărut pentru câteva ore, refuzând să meargă la audieri. Astfel, în timp ce poliţiştii sunau la uşa lui pentru a-l invita la DNA, acesta sărea gardul prin spatele casei şi se făcea nevăzut. Câteva ore mai târziu, Moldovan s-a prezentat în faţa procurorilor, îmbrăcat în trening. 

„Corupţia din justiţie nu este nimic nou, ea există de ani de zile. Sunt sute de mii de oameni care au contact direct cu justiţia şi cu judecători, avocaţi, iar oamenii au resimţit tematica corupţiei în acest sistem. Faptul că magistraţii primesc bani sau cherestea ca mită este o moştenire din comunism. Odată cu criza, însă, au scăzut şi standardele“, a explicat pentru „Adevărul“ sociologul Alfred Bulai cu privire la acest nou caz de corupţie din Justiţie, adăugând că magistraţii fac parte din „elita corupţilor“ şi că în ultima vreme vorbim prea des despre judecători care dau sentinţe contra cost.

Mita pe cap de judecător

În referatul prin care au cerut arestarea judecătorilor, anchetatorii au descris pe larg  ce sume de bani şi ce bunuri a primit fiecare dintre cei patru magistraţi. 

Mircea Moldovan:

- sume de bani (3.000 - 4.000 de lei) direct,  prin Western Union (8.000 de lei ) sau direct pe cardul de salariu;  produse alimentare  (peşte, carne de vită/miel); cherestea şi aproximativ 90 de metri pătraţi de lambriuri, în valoarea totală  de 6.652 lei; TV color.

Ion Stanciu:

- suma de 10.000 de lei reprezentând ,,rata de vacanţă“; obiecte vestimentare achitate de un practician în insolvenţă, pentru soţia judecătorului.

Elena Rovenţa:

- suma de 10.000 de lei, ce a fost remisă prin mascarea plicului într-o revistă; o parte din suma de 174.000 de euro, care reprezenta onorariul unui practician în insolvenţă.

Ciprian Viziru:

- suma de 10.000 de lei; 

o sacoşă cu produse(în vederea soluţionării în favoarea unui practician în insolvenţă a unor dosare de insolvenţă).

Procurorii mai precizează că, pentru a-şi duce la capăt activitatea infracţională, cei patru judecători acţionau pe mai multe paliere

• întâlniri periodice, aparent protocolare sau profesionale, chiar în incinta Tribunalului Bucureşti, în faţa clădirii Tribunalului Bucureşti sau în proximitatea instanţei; 
• întâlniri periodice discrete, manifestate sub forma plimbării cu maşina prin Bucureşti pentru a putea fi discutate aspectele infracţionale, modul conspirat de comunicare, atunci când vorbeau la telefoanele mobile; 
• identificarea dosarelor de insolvenţă „bune” în care să fie desemnaţi sau cele în care judecătorii puteau pronunţa soluţii favorabile mituitorilor şi cumpărătorilor de influenţă; 
• formularea „ofertelor”, constând în hotărâri judecătoreşti favorabile, prilej cu care nu era exclus din analiză niciun dosar, trimiterea  mesajelor prin intermediul  unor persoane de încredere către şi de la practicienii în insolvenţă  (inclusiv prin intermediul unei rude a judecătorului Mircea Moldovan, angajată tocmai în acest scop, la societatea unui practician în insolvenţă 

Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:

Patru judecători de la Tribunalul Bucureşti, acuzaţi că ar fi luat mită în dosare de insolvenţă. Aceştia au fost reţinuţi pentru 24 de ore

Cei patru judecători de la Tribunalul Bucureşti, Ion Stanciu, Elena Rovenţa, Ciprian Sorin Viziru şi Mircea Moldovan, acuzaţi că au cerut şi primit bani şi bunuri în schimbul unor servicii legate de anumite dosare de insolvenţă au fost reţinuţi, în noaptea de luni spre marţi, după ce Secţia pentru judecători a CSM a avizat, la cererea procurorilor DNA, propunerea de arestare pentru 24 de ore.

Averile din acte ale celor patru judecători acuzaţi de luare de mită şi duşi la DNA

Cei patru judecători de la Tribunalul Bucureşti, care au ajuns luni în faţa procurorilor DNA sub acuzaţia de luare de mită în dosare de insolvenţă, au declarat în acte salarii între 6.000 şi 8.000 de lei pe lună, case, apartamente, maşini şi conturi bancare, dar şi datorii. Cel mai înstărit dintre ei, Mircea Moldovan, deţine trei terenuri şi două case, iar ceilalţi, doar o maşină sau un sfert de teren şi o jumătate de casă, potrivit Mediafax.