Judecătorii CCR care au făcut opinie separată: Autorii excepţiei de neconstituţionalitate au fost interceptaţi în baza vechiului Cod de procedură

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Judecătorii CCR care au făcut opinie separată la decizia prin care intercetările făcute de SRI în dosarele penale au fost declarate neconstituţionale au arătat de ce execepţia de invocată de turcii Nalini Ziya, Nalini Noori si Hosseini Seyed Mehdi trebuia respinsă. Astfel, cei trei fuseseră interceptaţi în baza vechiului Cod de Procedură Penală şi nicidecum a articolului din legea actuală care a fost declarat neconstituţional.

Decizia Curţii Constituţionale care a declarat neconstituţional articolul din Codul de Procedură Penală în baza căruia se făceau interceptări de către SRI în cercetările penale nu a fost luată în unanimitate. Doi judecători constituţionali, conf.univ.dr. Maya Simona Teodoroiu şi prof.univ.dr. Tudorel Toader, nu au fost de acord cu ceilalţi membrii ai Curţii şi au făcut opinie separată.

Cei doi au considerat că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 142 alin.(1) din Codul de procedură penală trebuia să fie respinsă ca inadmisibilă pentru că nu are legătură cu soluţionarea cauzei.

Concret, cei care au invocat excepţia de neconstituţionalitate – turcii Nalini Ziya, Nalini Noori si Hosseini Seyed Mehdi, acuzaţi într-un dosar de spălare de bani şi evaziune fiscală - au fost interceptaţi în baza prevederilor art. 91¹ şi art. 91² din Codul de procedură penală anterior. Cele două articole de lege fuseseră contestate de mai multe ori la Curtea Constituţională şi, de fiecare dată, judecătorii au respins excepţiile de neconstituţionalitate.

Or, reclamanţii nu au fost interceptaţi în baza prevederilor art. 142 alin. (1) din noul Cod de procedură penală – pe care l-au contestat la CCR, prevederi care nici nu erau în vigoare la data interceptărilor.

Judecători: Noul Cod de procedură penală nu este o modificare a vechiului Cod

Judecătorii Maya Simona Teodoroiu şi Tudorel Toader au mai arătat că motivul sesizării Curţii Constituţionale îl constituie faptul că dispoziţiile art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală ar relua soluţia legislativă prevăzută la art. 91¹  şi art. 91² din Codul de procedură penală anterior.
Or, susţin magistraţii, în mod greşit s-a interpretat că ar fi vorba de preluarea unei soluţii legislative.

Astfel, spre deosebire de actuala reglementare, dispoziţiile anterioare prevedeau că procurorul procedează personal la interceptări şi înregistrări sau poate dispune ca acestea să fie efectuate de organul de cercetare penală. Astfel, organele care puteau lua parte la activitatea de supraveghere erau doar procurorul şi organele de cercetare penală.

„Din această perspectivă, considerăm că nu se justifică extinderea controlului de constituţionalitate, de la prevederile art. 91¹ şi art. 91² din Codul de procedură penală anterior, la prevederile art. 142 alin.(1) din noul Cod de procedură penală“, au arătat judecătorii constituţionali care au făcut opinie separată.

Magistraţii au mai arătat că transformarea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate este posibilă numai în cazul modificării succesive a aceluiaşi act normativ. Or, în această cauză nu ne aflăm însă în această situaţie juridică, arată magistraţii, întrucât este vorba de „soluţii juridice diferite, consacrate de acte legislative diferite“. Noul Cod de procedură penală nu constituie o modificare a vechiului Cod, ci un act normativ distinct.

Decizia Curţii Constituţionale

Curtea Constituţională a României (CCR) a motivat, miercuri, decizia legată de interzicerea Serviciul Român de Informaţii să desfăşoare activităţi de supraveghere tehnică, susţinând că SRI nu are atribuţii de cercetare penală.

„Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală şi lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei şi a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condiţiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii. Astfel, în afara Serviciului Român de Informaţii, care are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii de cercetare penală, există şi alte servicii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuţii în varii domenii“, a explicat CCR în motivarea deciziei.

Totodată, Curtea Constituţională susţine că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului“ apare ca fiind lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, nepermiţând subiecţilor să înţeleagă care sunt aceste organe abilitate să realizeze măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.

Preşedintele CCR: Decizia Curţii nu dărâmă lumea

Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, vrea să-i liniştească pe procurori, declarând joi că niciunul dintre cei care au făcut fapte penale nu va scapă de pedeapsa că urmare a deciziei Curţii privind interceptările.

„Ce a fost până la dată deciziei rămâne bun făcut, ce va fi de la decizie încolo va fi altceva. Şi de la decizie încolo nu se schimbă lumea, nu se dărâmă lumea. Doar urmărirea penală se va face de către cei care trebuie să facă urmărirea penală, adică procurorii şi poliţia judiciară. Noi nu am făcut nimic dezastruos în decizia asta. Am înlăturat de acolo două-trei cuvinte, am spus şi alte organe specializate ale statului pentru că nu se înţelegea nimic. Acum am aflat şi noi cine era organul ăla specializat al statului care făcea interceptări“, a precizat Zegrean.

„Puteţi fi siguri că nimeni din cei care au făcut fapte penale nu va scapă de pedeapsa datorită acestei decizii. Nici cei care au fost deja definitiv condamnaţi, nici cei care urmează să fie de acum înainte condamnaţi“, a declarat Augustin Zegrean, potrivit Realitatea TV.
El a subliniat că urmărirea penală se făcea şi atunci când nu erau interceptări, iar legea spune cine trebuie să o facă.

Într-o declaraţie de presă postată pe siteul Serviciului Român de Informaţii, directorul instituţiei, Eduard Hellvig, a precizat, cu privire la decizia Curţii Constituţionale care interzice interceptările făcute de SRI în dosarele penale că aceasta va avea un impact clar asupra securităţii naţionale.

Evenimente

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite