INTERVIU Doctorul Raed Arafat: „Într-o situaţie de dezastru, sistemul va fi depăşit. Cine crede contrariul, greşeşte”

Activitatea seismică intensă din ultimele luni nu îi sperie pe specialişti, care spun că micile cutremure care au avut loc anul acesta în România nu prezintă un pericol imediat pentru ţara noastră. Însă în cazul unui seism puternic, sistemul medical bucureştean nu va putea face faţă unui dezastru.

Cel puţin aşa susţine doctorul Raed Arafat, care pentru a vedea cum au reuşit japonezii să facă faţă cutremurelor zilnice, cum sunt organizate spitalele în caz de seism şi care sunt metodele prin care autorităţile nipone reuşesc să menţină o stare de alertă continuă în rândul populaţiei, s-a mutat pentru scurtă vreme în Ţara Soarelui Răsare. 

Despre ce a văzut acolo şi care este diferenţa între cum suntem organizaţi noi şi cum se organizează japonezii, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului de Interne a vorbit într-un interviu acordat ziarului „Adevărul“.

„Adevărul“: Cum reuşesc japonezii să fie mereu în alertă pentru astfel de cazuri?

Doctorul Raed Arafat: Educarea lor începe din copilărie, au făcut investiţii serioase în prevenirea dezastrelor şi în campanii de conştientizare. Spre exemplu, în timpul vizitei din Japonia am văzut un centru de simulare post-cutremur, extrem de sugestiv. Oamenii pot intra acolo pentru a vedea cum arată un cartier fără curent, cu clădiri dărâmate. Sunt învăţaţi de mici copii că în caz de cutremur, trebuie să fie independenţi în primele 72 de ore, asta în condiţiile în care nu sunt răniţi şi merg pe propriile lor picioare. Sunt învăţaţi să nu se aştepte la soluţii imediate din partea statului. Prin urmare, cei care nu sunt răniţi au acasă mâncare, apă, medicamente – acel kit de urgenţă în caz de cutremur. Asta pentru că autorităţile sunt implicate, în primă fază, în salvarea vieţilor. 

Cum se organizează în caz de calamitate?

În primul rând, am remarcat că la ei, cei care acordă primul ajutor în prespital sunt întotdeauna pompierii. În schimb, spre deosebire de alte state, la japonezi există echipe mobile de medici, cu maşini speciale care au toate dotările necesare şi care în caz de cutremur ies pe teren pentru a interveni. Aceste echipe sunt un mare avantaj. În ceea ce priveşte spitalele propriu-zise, la ei echipamentele medicale sunt foarte bine fixate. Dacă nu sunt fixate şi sunt lăsate la liber, în timpul unui cutremur, pot fi distruse. Calculatorul e bine fixat pe birou, aparatele care sunt pe roţi au mereu frâna pusă. Japonezii au proceduri prin care orice încăpere este pregătită să facă faţă unui cutremur, iar pagubele să fie cât mai mici.

Cum ne pregătim noi cetăţenii pentru un cutremur puternic?

La noi mai sunt încă multe de făcut. De pildă, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă  a creat materiale de prevenire şi de educare a populaţiei, iar pompierii merg în şcoli, unde se fac exerciţii cu copiii. Nu este suficient şi este nevoie de o mai mare implicare a mass-media. Avem acum un proiect, prin care se încearcă să se creeze o mascotă a dezastrelor, care va fi un personaj din desene animate. Rolul ei va fi să-i înveţe pe copii şi pe adulţi cum să reacţioneze în caz de urgenţă. Aşa cum mesajele de la televizor te îndeamnă să bei doi litri de apă pe zi, aşa vom crea mesaje care să îi înveţe pe oameni ce e de făcut în caz de cutremur. 

Ce ar mai trebui făcut?

În primul rând, să verificăm dacă clădirile şi echipamentele pot face faţă unui cutremur, dacă personalul medical este instruit să reacţioneze conform procedurilor şi dacă, în caz de calamitate, pot proteja pacienţii. De asemenea, avem nevoie de generatoare funcţionale dar şi de surse de apă. Aceste lucruri nu există încă în toate spitalele româneşti. 

În ultimele luni s-au produs mai multe cutremure. Trebuie să ne speriem?

Părerile specialiştilor sunt împărţite, însă trebuie să fim mereu în alertă şi trebuie să fim pregătiţi pentru un cutremur. Ceea ce trebuie să înţeleagă cetăţenii este că niciodată Bucureştiul nu va confrunta consecinţele unui cutremur de unul singur, ci vom mobiliza resurse din întreaga ţară. Deja am început să pregătim echipe specializate de intervenţie. Spre exemplu, anul acesta a fost autorizată prima echipă de căutare – salvare urbană a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, care a primit autorizaţie de la ONU. Rolul acestei echipe este să instruiască alte echipe din ţară. Scopul nostru este ca în trei-patru ani fiecare judeţ să aibă o echipă pregătită în căutare şi salvare urbană. Evident, pe lângă aceste echipe, vor fi şi unităţi mobile de primiri urgenţe. Dacă într-un cutremur major structura spitalicească va fi afectată, automat că anumite cazuri vor fi redistribuite către Braşov, Timişoara sau Cluj sau către spitale regionale din afara zonei de pericol, în baza unor planuri care au fost elaborate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Cert e că şansa ca un cutremur să apară există, iar istoria ne învaţă că cel din 1977 a fost unul serios. Prin urmare, ne pregătim. Mai este necesar un sistem de alertare adecvat prin care să ştim că putem transmite mesaje populaţiei şi, bineînţeles, avem nevoie de o capacitate de intervenţie corectă. 

Dacă într-un cutremur major structura spitalicească va fi afectată, automat că anumite cazuri vor fi redistribuite către spitale regionale din afara zonei de pericol.

Cum stăm la acest capitol?

În ultima perioadă s-a îmbunătăţit foarte mult. Pe plan naţional avem în aproape fiecare judeţ plus Bucureşti maşini cu echipamente de descarcerare grea, care includ şi un kit pentru salvare urbană. Cu toate acestea, avem nevoie de maşini în plus. Spre exemplu, în cazul pompierilor, autovehiculele trebuie înlocuite pentru că unele dintre ele sunt vechi de 20 de ani. De asemenea, serviciile judeţene de ambulanţă vor primi 143 de ambulanţe până la sfârşitul anului, în timp ce SMURD-ul va primi maşini pentru multiple victime, speciale pentru calamităţi. 

În acest moment suntem cam „descoperiţi”...

Da, într-o situaţie de dezastru, sistemul va fi depăşit, cine crede contrariul greşeşte. Din cauza asta se numeşte situaţie de dezastru. Dacă sistemul nu e depăşit, atunci nu mai am dezastru. Sistemul nu va face faţă, dacă avem parte de un cutremur mare. Bucureştiul singur nu va face faţă şi atunci vom mobiliza restul ţării, unde vom trimite o parte din pacienţi. 

Concret, cum s-ar acţiona în cazul unui dezastru?

Trebuie punctat de la bun început că în situaţie de dezastru cererea este mai mare decât ceea ce pot oferi, iar miracole în timpul unui dezastru nicio ţară nu poate să facă, oricât de avansată ar fi. Dezastru înseamnă ca eu am un dezechilibru între ce pot oferi şi ce nevoi sunt. Aici intervine conceptul de triaj şi de stabilire a priorităţilor. Noi am creat planul roşu care a fost activat de mai multe ori în mai multe judeţe. Într-un dezastru, primele ore sunt ale evaluării şi ale reacţiilor punctuale imediate, după care este intervenţia în forţă, care automat înseamnă o intervenţie coordonată. Depinde de câte zone şi clădiri sunt afectate, apar incendii, apar scăpări de gaze. Rolul nostru este să evaluăm, să trimitem echipaje unde este nevoie. În primele ore, intervenţia este pe plan local, apoi regional, apoi naţional. 

Şi mai exact?

Dacă mâine se întâmplă ceva, putem să închidem SMURD-ul în toată ţara şi îl duci în zona calamitată, iar serviciile de ambulanţă îl înlocuiesc, trecând la două ture pe plan local. Avem capacitatea să mobilizăm maşinile de descarcerare grea, există toate aceste posibilităţi datorită faptului că avem un sistem naţional cu comandă unică, prin intermediul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. Puţine ţări europene se pot lăuda cu un astfel de sistem. 

În Urgenţe e ca la Armată

Ce este Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă?

Practic, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a adus sub aceeaşi umbrelă toate structurile care lucrează în urgenţă. Concret, ele sunt sub o coordonare unitară, într-un minister puternic. Există o colaborare excelentă cu Ministerul Sănătăţii şi cu Ministerul Apărării. Crearea acestui departament a fost un mare pas înainte pentru sistemul de urgenţe. În cadrul lui este o direcţie generală care se ocupă de asistenţa medicală de urgenţă, formată din 30 de oameni, dar tot la noi se află şi Inspectoratul General de Aviaţie şi Inspectorul pentru Situaţii de Urgenţă.

Notă: Ambasada Japoniei în România şi Departamentul de Intervenţii în Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al României organizează pe data de 26 septembrie 2014, de la orele 17:00, la Universitatea Politehnica din Bucureşti, Amfiteatrul ”Radu Voinea” (AN010), conferinţa cu tema ”Prevenirea dezastrelor şi măsuri în cazul producerii unui cutremur – învăţate din experienţa japoneză”, în cadrul căreia o expunere va fi susţinută de Raed Arafat.