Deci, se poate! Cum a fost lăsat fără averea ilicită fostul şef al Poliţiei Cluj

Ioan Păcurar Foto: Adevarul

Decizia de confiscare a sumei de 255.000 de lei, în cazul fostului şef al Poliţiei Cluj, chestorul - şef Ioan Păcurar, este cea mai recentă sentinţă dată de instanţele din România într-un dosar de avere nejustificată. Fostul ofiţer a încercat să explice fără succes că a avut economii ţinute în casă sau ajutor bănesc de la tatăl său.

Fostul şef al Poliţiei Cluj, chestorul-şef Ioan Păcurar (57 de ani), nu poate justifica suma de 255.000 de lei, aproximativ 56.000 de euro, bani care trebuie confiscaţi în 30 de zile, potrivit sentinţei date săptămâna trecută de Curtea Supremă. Este vorba de banii cu care fostul ofiţer a dobândit un apartament şi a construit o vilă. Decizia a venit după cinci ani de procese.

Totul a început în 2012, atunci când Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a demarat un control al averii lui Păcurar. Ofiţerul lucra în Poliţia Cluj din februarie 1985, dar evaluarea averii a început în anul 1996, atunci când a intrat în vigoare Legea 115/ 1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor.

La finalul investigaţiei, inspectorii ANI au concluzionat că în anii 2001, 2003, 2004, 2008, 2009 şi 2010, şeful Poliţiei Cluj a dobândit o avere ce depăşeşte veniturile realizate. Acesta nu ar fi putut justifica 190.000 de euro, bani care reprezentau diferenţa dintre veniturile realizate din salarii, chirii sau moşteniri şi cheltuieli. Inspectorii au analizat toate achiziţiile făcute de Păcurar, imobile, bijuterii sau autoturisme.

Verificările au inclus şi bunurile achiziţionate de alţi membri ai familei: soţie sau copii. Aşa a ieşit la iveală că unul dintre fii poliţistului şi-a cumpărat, în 2002, un autoturism Volkswagen Passat, cu patru luni înainte de a împlini vârsta de 18 ani.

Botez cu dar de 90.000 de euro

De aceea, inspectorii ANI au sesizat Comisia de Cercetare a Averii de pe lângă Curtea de Apel Cluj. După analizarea tuturor punctelor de vedere, Comisia a decis că suma de 260.000 de lei nu poate fi justificată şi trebuie confiscată. Inspectorii au atras atenţia asupra anului 2011, atunci când Păcurar a făcut o petrecere uriaşă la botezul fiului său, şi a declarat că a obţinut cadouri şi sume de bani în valoare de 90.000 de euro.

Evenimentul a fost organizat la un hotel de cinci stele din Cluj, cu sute de persoane printre care nume importante din politică, din mediul de afaceri şi din lumea academică clujeană. Printre invitaţi s-au numărat Ioan Rus, fost ministru de Interne, Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj, şi politicienii Marius Nicoară şi Horea Uioreanu etc.

Presa a relatat la vremea respectivă că la eveniment au participat 400 de oameni, dar Păcurar a declarat că ar fi fost de fapt între 270 şi 280 de persoane. „Rezultă că fiecare a oferit un cadou care depăşeşte salariul mediu net pe economia naţională din anul 2011 (1.504 de lei), aspect pe care ne rezumăm a-l caracteriza a fi cel puţin nerezonabil”, a atras atenţia Comisia asupra unor neconcordanţe.

A ales să se pensioneze

În 2013, pe fondul acestui scandal, Păcurar s-a pensionat. Însă cazul lui a ajuns pe masa magistraţilor, iniţial la Curtea de Apel Cluj, ulterior la Curtea Supremă. Ambele instanţe au stabilit că Păcurar nu poate justifica suma de 255.000 de lei.  Potrivit sentinţei Curţii de Apel Cluj, Păcurar a arătat magistraţilor că ANI şi Comisia de Cercetare a Averii nu au luat în calcul mai multe venituri, cum ar fi bani primiţi de la părinţi, cadoul de la nuntă, (poliţistul a divorţat de prima soţie în 2004, şi s-a recăsătorit în 2005), cadoul de la botezul unuia dintre fii, dar şi o serie de împrumuturi de la soacra sa. În această situaţie, magistraţii au decis efectuarea unor expertize şi audierea mai multor martori.

Discuţiile principale au fost despre modul în care fostul poliţist şi-a cumpărat un teren şi şi-a ridicat o vilă de aproape 400 de metri pătraţi în Cluj. „În anul 2003 a început construcţia cu economiile mele, cele pe care eu le-am păstrat după divorţ, aproximativ 60-70.000 RON; sunt economii pe care eu le-am realizat de-a lungul a 10-15 ani, din venituri salariale, din creşterea animalelor, împreună cu părinţii şi fratele meu şi pe care le-am păstrat în casă. Nu am declarat niciodată aceste economii, întrucât nu am deţinut nicio funcţie până în 2001 şi nu am considerat necesar”, a explicat Păcurar.

Curtea, constatând că nu este justificată provenienţa sumei de 254.924 de lei, va dispune confiscarea aceste sume, judecător

Cum i-a fost demontată apărarea

Referitor la banii despre care poliţistul spunea că i-a avut după divorţ, Curtea a arătat că în declaraţia de avere din 2003, Păcurar a bifat „Da”, la rubrica „Depozite în valută sau în lei, în ţară sau străinătate, a căror valoare depăşeşte echivalentul a 10.000 de euro”. În faţa Comisiei, fosta soţie a poliţistului a arătat că acesta ar fi rămas după divorţ cu un teren şi suma de 750 de milioane de lei vechi, economii comune, bani care ar fi fost ţinuţi în casă. Femeia nu a spus nimic de vreun depozit bancar. „Declaraţia de avere nu se coroborează cu declaraţia martoriei”, au explicat judecătorii.  În plus, Curtea de Apel Cluj a mai arătat că „nu este dovedită sursa acestor economii”, iar în sentinţa din divorţul din 2004, nu s-a făcut trimitere la nicio sumă de bani.

În ceea ce priveşte sumele primite de la tatăl şi fratele său, Păcurar a spus că ar fi primit în 2001 suma de  60.000 de lei, în 2003 suma de 40.000 de lei în mai multe tranşe, folosită pentru achiziţia de material de construcţie, iar în 2004 suma de 70.000 de lei pentru finalizarea casei. Tatăl său ar fi avut o fermă de porci în Apahida, aceasta fiind sursa banilor.

Prins cu actele de la Fisc

Dar, magistraţii care au judecat acest dosar au cerut de la ANAF documente fiscale pentru a vedea ce venituri a declarat tatăl poliţistului. Astfel instanţa a observat că între 2001-2003, acesta nu a ţinut o evidenţă a cheltuielilor şi veniturilor pe fermă, iar în 2004-2005, nu a avut venituri impozabile. Mai mult, activitatea generată de tatăl lui Păcurar a generat pierderi 2006-2008 şi 2011, iar veniturile în ceilalţi ani (2010, 2012 şi 2013) au fost modice.

„Curtea reţine că simpla împrejurare că exploataţia familială era mare şi automatizată, în lipsa unor evidenţe ale veniturilor şi cheltuielilor, nu poate conduce prin ea însăşi şi în mod cert la concluzia că familia persoanei cercetate a realizat venituri consistente care să/ permită să o ajute pe aceasta, în condiţiile în care o atare exploataţie presupune în mod rezonabil şi cheltuieli cu forţa de muncă întrebuinţată, cu întreţinerea maşinilor agricole, cu combustibilul utilizat, etc, coroborat cu faptul că o asemenea activitate, aşa cum s-a dovedit în cauză, generează şi pierderi în anumiţi ani sau generează doar câştiguri modice în alţi ani”, a concluzionat Curtea de Apel Cluj.