UPDATE Cristian Popescu Piedone nu mai poate candida pentru funcţia de primar al Sectorului 4, dar nici pentru funcţia de consilier local

Piedone FOTO Adevarul

Judecătoria Sectorului 4 a decis, miercuri, că fostul edil Cristian Popescu Piedone nu mai poate candida pentru un nou mandat la Primăria Sectorului 4. Decizia nu este însă definitivă. Anterior, o altă instanţă a decis că Piedone nu poate candida nici pentru funcţia de consilier local.

UPDATE Magistraţii Judecătoriei Sectorului 4 au decis miercuri că fostul primar Cristian Popescu Piedone nu mai poate candida pentru un nou mandat.

Instanţa a analizat miercuri cinci noi contestaţii la candidatura lui Piedone pentru Primăria Sectorului 4. 

Printre contestatari se află şi avocata Eleonora Arjoca. Ea a susţinut în faţa judecătorului că, în cazul alegerilor, candidaturile depuse pe mai multe liste sunt nule de drept. 

Piedone şi-a depus candidatura, a două oară, de această dată din partea Partidului Puterii Umaniste, şi nu ca independent, aşa cum făcuse prima dată. 

„Nu se poate reţine faptul că textul de lege s-ar fi referit doar la cazurile de redepunere a candidaturii de către acelaşi partid politic. Dezavuăm această teză potrivit căreia legiuitorul ar fi urmărit tocmai încurajarea traseismului politic - cum, de altfel, s-a şi procedat în cazul de faţă”, a declarat Arjoca în faţă instanţei, potrivit news.ro.

Avocata Eleonora Arjoca a contestat şi rapiditatea cu care s-au adunat peste 5.000 de semnături pentru candidatura lui Piedone şi a cerut judecătorului să le verifice în amănunt. 

„Este cel puţin curioasă viteza cu care au fost strânse semnăturile depuse de către candidat”, a declarat Arjoca. 

Decizia de miercuri nu este însă definitivă, putând fi atacată la Tribunalul Bucureşti.

Cristian Popescu Piedone s-a înscris atât în cursa pentru câştigarea Primăriei Sectorului 4, dar şi pentru un loc de consilier local. Biroul Electoral Central a considerat însă că nu sunt întrunite condiţiile necesare pentru candidatura la această din urmă funcţie.

Prima sentinţă de respingere a candidaturii

Pe 17 aprilie, Judecătoria Sectorului 4 anunţat că Piedone poate candida pentru un nou mandat la Primăria Capitalei, însă decizia a fost cotestată la Tribunalul Bucureşti care a respins candidatura acestuia.

În motivarea sentinţei, magistraţii au precizat că au fost constatate mai multe neregulii. Mai exact, instanţa a arătat că acesta ar fi avut nevoie de o listă validă de minim 2.742 de susţinători şi deşi în dosarul depus de acesta pe 13 aprilie existau 5.076 de semnături, doar 2.550 dintre semnături erau valide. 

În total, Tribunalul a anulat 2.526 de semnături pe motiv că multe date din listele electorale sunt incomplete şi nu respectă cerinţele legale.

De asemenea, din listele lipsesc adresele (de domiciliu sau reşedinţă) ale unor semnatari, atsfel neputându-se face dovada că că locuiesc în Sectorul 4. „De asemenea, Tribunalul Bucureşti a constatat şi lipsa menţiunii datei de naştere pentru o altă parte dintre susţinători sau neîndeplinirea vârstei”, a mai motivat magistratul. Au fost cazuri în care susţinătorii nu aveau 18 ani, vârstă ce conferă drept de vot, a mai explicat judecătorul care a subliniat că „cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, potrivit articolului 36 din Constituţie”.  

Părinte, după depunerea candidaturii lui Piedone: „Unde este onoarea acum?”

Încă din 13 aprilie, Asociaţia Colectiv GTG 3010, constituită din părinţii victimelor şi din supravieţuitori ai tragediei din 30 octombrie 2015, a protestat ferm faţă de candidatura lui Piedone. Aceştia au arătat, atunci, că un candidat pentru funcţia de primar în aceasta perioadă, post-Colectiv, trebuie să fie „o persoană asupra căreia să nu planeze nicio umbră legată de conduita sa morală, civică şi, mai ales, o persoană care să nu lezeze prin candidatura sa memoria celor 64 de victime ale incendiului”.

„Având în vedere că demisia sa din funcţia de primar a avut loc pe fondul dramei petrecute la Clubul Colectiv, respectiv una dintre cele mai mari catastrofe cu aflux masiv de arşi din istoria nu doar naţională, ci şi internaţională recentă, nu credem că domnia sa mai poate executa o funcţie prin care să fie responsabil de siguranţa zilnică a unui număr atât de mare de cetăţeni cum este cazul Sectorului 4 al Capitalei”, arată reprezentanţii Colectiv GTG 3010, într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a asociaţiei la scurt timp după anunţul lui Piedone privind candidatura la Primăria Sectorului 4.

„Domnul Piedone şi-a dat demisia de onoare după incendiul de Colectiv. Această noţiune de onoare dispare dacă, după doar trei luni, revine. Unde este onoarea acum? (…) Primăria Sectorului 4, a permis în ultimii şase ani, deci pe toate mandatele dânsului, prin autorizaţii sau nu, funcţionarea acelui club sub diferite denumiri, sub diferiţi patroni. Deci eu nu văd unde este onoarea, unde este responsabilitatea, unde este seriozitatea”, a declarat Eugen Iancu, preşedintele asociaţiei Colectiv GTG 3010.

Părinţii vor avea acces la dosarele medicale ale tinerilor decedaţi

Eugen Iancu a mai declarat şi că asociaţia a obţinut sprijinul Guvernului, care le va oferi acces la dosarele medicale ale tinerilor morţi în incendiu. Solicitarea părinţilor a venit după ce o parte din unităţile medicale în care au fost trataţi pacienţii au refuzat să pună la dispoziţia părinţlor dosarele medicale. Motivul invocat de spitale a fost acela că pacientul nu a semnat înainte un acord scris în acest sens.

„Vă puteţi imagina durerea unei mame care nu poate afla ce s-a întâmplat cu copilul ei în ultimele clipe din viaţa lui? Este o legislaţie ambiguă, ca să nu spun de-a dreptul absurdă. Consilierul de stat la Cancelaria prim-ministrului pare să fi înţeles situaţia şi a promis soluţionarea ei”, spune Iancu.

Totul a pornit după ce dosarele a 13 tineri care au murit în urma tragediei Colectiv în spitalele din Capitală au fost făcute publice de medicii din mai multe spitale care i-au tratat.

13 dosare, făcute deja publice de spitale

Concret, documentele au fost făcute publice de medicii de la Spitalul de Arşi, cei de la Spitalul Universitar, cei de la Sfantul Pantelimon şi cei de la Sfântul Ioan, susţine jurnalistul Cătălin Tolontan în investigaţia sa. „Mai multe institutii medicale refuză explicit să predea dosarele cu analize rudelor”, scrie Tolontan.

Toţi cei 13 pacienţi au murit după ce au intrat în contact cu bacterii agresive, arată ziaristul, unul dintre tineri fiind infectat cu nu mai puţin de şapte bacterii.