Anchetă: ISU ştia de existenţa Clubului Groazei

Acţionarii clubului Colectiv, unde un incendiu a omorât 32 de oameni, şi-au susţinut nevinovăţia în faţa anchetatorilor, afirmând că nu cunoşteau legislaţia care îi obliga să ia măsuri împotriva incendiilor. Între timp, apar noi dovezi care arată că la fel de culpabili ca patronii clubului sunt şi reprezentanţii unor instituţii ale statului, cum ar fi ISU.

Patronii clubului mistuit de flăcări, în care şi-au găsit sfârşitul 32 de tineri, au ajuns după gratii, asupra lor planând acuzaţii grave. Anchetatorii susţin că Alin Anastasescu, Costin Mincu şi Paul Gancea se numără printre cei responsabili de tragedie. Nu sunt însă singurii. Autorităţile statului care au tolerat gravele nereguli de la Clubul Groazei sunt la fel de culpabile, după cum reiese din documentele anchetatorilor.

„Indolenţa inculpaţilor în ceea ce priveşte încadrarea activităţii societăţii în limitele legale este dovedită şi de lipsa de preocupare a celor trei administratori în a asigura spaţiului pe care îl foloseau o siguranţă la incendiu: la amenajarea de interior au folosit materiale inflamabile şi neignifugate, ieftine – potrivit declaraţiilor constructorilor“, se arată în referatul procurorilor în care au propus arestarea preventivă a celor trei.

Procurorii spun că tragedia s-a produs pentru că administratorii au permis accesul în club unui număr de persoane mult peste limita admisă, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă. Necunoaşterea legii nu-i absolvă de vină, arată anchetatorii.

„Apărările inculpaţilor sunt simpliste şi de circumstanţă, invocând necunoaşterea legii şi a circumstanţelor în care fiecare dintre ei au acţionat în interesul şi reprezentând societatea comercială – ori nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii“, se precizează în referat.

Profit cu orice preţ

De exemplu, unul dintre patroni, Alin Anastasescu, a spus cum îi motivau pe cei care închiriau clubul pentru concerte să adune cât mai multe persoane, pentru ca profitul să fie mai mare.
„Noi aveam două praguri contractuale, respectiv, dacă veneau sub 200 de persoane se plătea o chirie de 1.000 de euro, dacă veneau între 250-400 de persoane se plăteau 500 de euro, iar dacă veneau peste 400 de persoane nu se plătea chiria. Justificarea este că, cu cât mai multe persoane vin la un concert, cu atât creşte consumaţia barului. Efectiv, creşte şansa de a face profit prin vânzarea de băuturi de la bar“, a spus Anastasescu.

În ceea ce priveşte amenajarea interioară, declaraţiile patronilor sunt contradictorii. În timp ce Anastasescu a spus că materialele folosite erau ignifuge, ceilalţi au declarat că habar n-aveau dacă erau sau nu. „Materialele pe care le-am folosit la renovare, respectiv buretele care a fost aplicat pe stâlpii de susţinere şi pe tavan, ştiam de la constructor că era ignifugant“, a declarat Anastasescu în faţa procurorilor. „Nu cunoşteam proprietăţile materialului folosit, respectiv buretele, în sensul dacă este ignifug sau uşor inflamabil. Respectivul Ştefan (constructorul - n.r.) ne-a asigurat verbal de calitatea lucrării efectuate“, susţine însă Cătălin Gancea, asociatul primului.

De ce nu a mers ISU în control

Pe de altă parte, pentru a justifica de ce nu s-au sesizat că localul nu respectă nicio normă de protecţie împotriva incendiilor, reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) au afirmat permanent, chiar şi în faţa procurorilor că nu ştiau de existenţa clubului Colectiv. Astfel, potrivit unei adrese a ISU Dealu Spirii, rezultă că nu au fost efectuate controale privind verificarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor întrucât «acest obiectiv nu figurează în baza noastră de date, nu am fost informaţi de nici o altă autoritate de existenţa acestuia şi nu au existat solicitări de emitere a avizului/autorizaţiei de securitate la incendiu sau sesizări cu privire la activitatea desfăşurată în respectiva incint㻓, se arată în referatul anchetatorilor.

Mai mult, chiar şi în spaţiul public, cei de la ISU au afirmat că cer ajutorul populaţiei, în contextul tragediei de la Colectiv, pentru identificarea „obiectivelor care au destinaţie de alimentaţie publică“, care nu se află în evidenţa instituţiei şi pentru a le putea verifica. „Această măsură este necesară pentru a întreprinde acţiunile specifice de verificare a îndeplinirii normelor de securitate la incendiu conform prevederilor legale“, se arată într-un comunicat al ISU Bucureşti.

Dovezile care acuză ISU

Declaraţiile unor martori, inclusiv ale administratorilor Clubului Groazei, îi spun însă altceva. Mai exact că ISU ştia foarte bine de existenţa localului.
„În primăvara anului 2015, la punctul nostru de lucru au venit două persoane, un bărbat şi o femeie, care au afirmat că sunt de la ISU. Din discuţiile purtate cu aceştia am aflat că cei doi efectuau un control pe toată platforma industrială respectivă. Mi-au spus că îi caută pe reprezentanţii Clubului Colectiv pentru a le face inspecţia. Le-am spus că este vorba de un club şi să-i caute după ora 20.00“, le-a declarat Constantin Ghiorghiu, managerul unei firme din incinta Pionierul.

Patronii de la Colectiv au confirmat că au primit vizita celor de la ISU. Astfel, Costin Mincu a declarat că „ în primăvara anului 2015, unul dintre angajaţi mi-a comunicat că la nivelul întregii fabricii Pionierul a fost un control efectuat de la PSI/Pompieri, că s-au prezentat două persoane, au lăsat un număr de contact. Acestea s-au prezentat, ulterior, la club şi ne-au întrebat dacă avem dosar PSI. Le-am spus că nu. Ne-au prezentat nişte formulare pe care le-am semnat, dar care au fost completate integral de dânşii, inclusiv nişte cărticele, unele în referire la personalul angajat, toate cu privire la PSI. (...) Cu ocazia controlului, persoanele respective au văzut spaţiul şi au întrebat de numărul de extinctoare“, susţine Mincu.

Mai mult, cei de la ISU ar fi trecut pe la clubul Colectiv şi anul trecut, fără însă să ceară avizele de funcţionare. Controlul a fost cât se poate de formal, susţine Cătălin Gancea. „În septembrie 2014, au venit două persoane, care au spus că sunt de la pompmarţi şi de la PSI. Ne-au întrebat dacă avem documentul în baza căruia putem funcţiona. Ne-au recomandat să acoperim o gaură din perete şi să schimbăm un extinctor. Nu ne-au întrebat dacă aveam autorizaţie. La câteva zile, ne-au comunicat unde să fie puse extinctoarele“, declară Gancea.

Stingătoarele, la mare căutare după tragedie

Cererea de stingătoare a crescut foarte mult în urma tragediei din Clubul Colectiv, însă piaţa este invadată de produse de proastă calitate, periculoase, din cauza lipsei controlului din partea autorităţilor - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, susţine Constantin Toma, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Stingătoare. În prezent, cererea de stingătoare vine din zona privată, de la restaurante, cluburi şi alte firme, după ce în trecut comenzile din partea acestora au fost foarte mici, „pentru că nu-i controla nici dracu“, a mai spus Toma.

Mărturii din Infern: Ardeau ca nişte torţe

Declaraţiile cutremurătoare date de martori în faţa procurorilor arată drama trăită de cei care s-au aflat în clubul Colectiv în seara tragediei.

Dezastrul s-a declanşat la ora 22.32. „Scânteile au aprins buretele de pe stâlpul situat în partea stângă a scenei. În acel moment, vocalistul trupei a zis că asta nu trebuia să se întâmple şi a cerut să aducă cineva un extinctor. O persoană din public a încercat să arunce nişte bere.  Preţ de câteva secunde am rămas şi ne-am uitat cum se propagă focul“, a declarat Andrei Dobre.
Un alt martor, Mihai Diaconu, a povestit că focul s-a întins instantaneu. „Iniţial a fost o simplă linie de foc, subţire, de dimensiuni mici care a urcat spre tavan. Imediat, incendiul a cuprins întreg acoperişul, foarte rapid, aproape instantaneu, moment în care s-au stins toate luminile. Din acel moment, tot ce-am putut să văd în jurul meu a fost datorită luminii flăcărilor. Panica i-a cuprins pe toţi cei prezenţi în club“, a afirmat acesta.

S-au călcat în picioare

Acela a fost momentul în care s-a declanşat haosul, tinerii călcându-se în picioare pentru a ieşi din local. „ Cu toţii ne-am îmbulzit în direcţia uşii de acces în club, nu se vedea nimic datorită fumului dens şi negru. Şipcile din tavan ardeau şi cădeau bucăţi din acesta. În busculada creată am căzut la pământ, alături de alte persoane. (...) Spaţiul de ieşire era foarte îngust, pur şi simplu ne călcam în picioare şi eram unii peste alţii. Atât la intrare, cât şi la ieşire era câte un prag înalt  de aproximativ 10 centimetri,  iar oamenii se împiedicau de el atunci când încercau să iasă“, a spus Constantin Tudor.

Cei prinşi de flăcări ardeau ca nişte torţe, au povestit alţi tineri despre scenele înfiorătoare la care au fost martori.
Nicoleta Dumitrescu: „Am  scăpat-o pe prietena mea din mâna, iar peste mine a venit un nou val de persoane trântindu-mă în partea stânga a garderobei.  În următoarele clipe am apucat să văd flacăra care s-a aprins ca o torţă către ieşirea  din container. Am rămas căzută şi am observat în partea mea  stânga aproximativ 3-4 persoane aflate în picioare, care ardeau de vii  în momentul declanşării flăcărilor“. 

„Am crezut că este o petrecere de Halloween“

Cei aflaţi afară au perceput altfel tragedia. Un martor a declarat că, în momentul în care a văzut tinerii ieşind cu hainele zdrenţuite, a crezut că sunt costumaţi de Halloween.
„M-am uitat pe geamul dinspre curtea interioară şi am văzut mai mulţi tineri care se aflau pe alee venind dinspre clubul Colectiv. O parte din aceştia erau dezbrăcaţi de la brâu în sus, o parte aveau hainele zdrenţuite, ca nişte zombie, cu urme de sânge pe corp. Iniţial am crezut că este o petrecere de Halloween, că sunt mascaţi şi costumaţi pentru acest eveniment“, a afirmat Constantin Gheorghiu.

Cei care au reuşit să scape nevătămaţi i-au ajutat şi pe alţii să iasă din focar. Au fost însă martorii unor scene de groază, desprinse parcă din fimele horror.
„La un moment dat, se formaseră două rânduri,  unii îi trăgeau din club, iar alţii îi conduceau mai departe. Cred că am scos astfel vreo cincizeci de persoane fără răni. Apoi au apărut oameni cu haine arse sau cu zone mai mici de arsură. Şocul mare pentru mine a fost când a apărut un băiat cu părul lung, în flăcări, şi pe care am încercat să-l stingem cu mâinile goale. Apoi a apărut un altul cu hainele arzând ca o torţă pe care l-am trântit jos şi l-am stins cu nişte geci.  (...) Am mai tras afară alte persoane şi la un moment dat am văzut că rămâneam cu bucăţi de piele în mână“, este mărturia cutremurătoare a lui Victor-Adrian Dobre.

Filmul tragediei

Cu ajutorul martorilor şi al camerelor de luat vederi, anchetatorii au refăcut, minut cu minut, filmul tragediei.
• Ora 22:02:01, la câteva secunde după începerea concertului artificiile montate pe stâlpul  schelei tehnice ce deserveşte scena sunt aprinse pentru prima dată. Acestea ard timp de 13 secunde.
• Ora 22:32:00,  Se aprind artificiile montate pe un suport situat lângă stâlpul schelei tehnice ce deserveşte scena.  Acestea ard timp de 16 secunde.
• Ora 22:32:16, imediat după ce artificiile s-au stins, spaţiul dintre stâlpul de suţinere al imobilului şi scenă rămâne în continuare luminat, semn că incendiul s-a declanşat.
• Ora 22:32:26, focul s-a propagat la tavanul situat între stâlpul de susţinere al imobilului şi scenă, iar din acesta încep să cadă bucăţi incandescente
• Ora 22:32:35, suprafaţa tavanului care arde creşte foarte repede, flacara devine violentă,  iar primele persoane se îndreaptă spre ieşire.