Alegeri la vârful Consiliului Superior al Magistraturii. La şedinţa de luni participă şi Traian Băsescu
0
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) se reuneşte luni pentru a-şi alege o nouă conducere. Judecătorul Adrian Bordea, actualul vicepreşedinte al Consiliului se numără printre candidaţii la funcţia de preşedinte. La şedinţă şi-a anunţat participarea şi preşedintele Traian Băsescu.
UPDATE Preşedintele Traian Băsescu participă luni la şedinţa plenului CSM, potrivit unui anunţ remis, duminică seară, de către Administraţia Prezidenţială.
Participarea şefului statului este programată pentru ora 13.00.
De altfel, actualul vicepreşedinte al CSM este singurul care şi-a anunţat candidatura şi a trimis proiectul de management până în acest moment.
De asemenea, potrivit unor surse judiciare, pentru funcţia de vicepreşedinte ar putea candida procurorul Gheorghe Muscalu.
Totodată, judecătorii Mircea Aron şi Alexandru Dumbravă şi-ar putea anunţa candidaturile în timpul şedinţei de luni a Plenului CSM.
Preşedintele şi vicepreşedintele sunt votaţi de membrii CSM şi vor ocupa funcţia pe o periadă de un an, iar mandatul lor nu poate fi reînnoit.
Dacă pentru funcţia de preşedinte a fost ales un judecător, vicepreşedintele va trebui să fie procuror şi invers.
Pentru aceste funcţii nu pot candida procurorul general al României, preşedintele Curţii Supreme, ministrul Justiuţiei şi reprezentanţiii societăţii civile, ei fiind membri de drept în cadrul Consiliului.
În total, CSM este alcătuit din 19 membri. Astfel, în urma alegerilor organizate de adunările generale ale instanţelor şi parchetelor sunt aleşi de magistraţi nouă judecători şi cinci procurori.
De asemenea, din consiliu fac parte şi membrii de drept, respectiv ministrul Justiţiei, procurorul general al României şi preşedintele instanţei supreme. Acestora li se alătură un număr de doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat.
În acest moment funcţia de preşedinte este ocupată de Oana Schmidt Hăineală care a fost aleasă pe 4 ianuarie 2013 cu 10 voturi pentru, fiind pentru prima dată când un procuror ocupa această funcţie. Până atunci, practica era ca preşedinte să fie un judecător, iar vicepreşedinte un procuror. Pentru aceeaşi funcţie a mai candidat şi judecătorul Mircea Aron, de la Înalta Curte, care a obţinut însă doar 8 voturi.
2013 - Alegeri cu scandal în CSM
Alegerile de anul trecut pentru conducerea CSM au generat un scandal de proporţii.
În 4 ianuarie 2013 a avut loc prima şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii, Plenul urmând să aleagă preşedintele şi vicepreşedintele instituţiei în 2013. Pentru funcţia de preşedinte şi-au depus candidaturile "vicele" de atunci al CSM, procurorul Oana Schmidt Hăineală, şi judecătorul Mircea Aron. În urma intervievării celor doi, membrii CSM au decis, cu majoritate, să o aleagă pe Hăineală la şefia Consiliului.
În aceeaşi zi, fosta preşedintă a CSM, Alina Ghica, a candidat pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM, însă membrii Plenului au hotărât să-i respingă candidatura. Imediat după acest moment, Secţia de judecători a CSM a solicitat revocarea hotărârii prin care Hăineală a fost aleasă la conducerea instituţiei, însă aceasta a fost respinsă de 11 dintre cei 18 membri.
Vocile contra "cuplului" Hăineală-Ghica la şefia CSM au reclamat că s-ar urmări doar o rocadă la conducerea Consiliului.
În condiţiile în care niciun alt judecător nu şi-a depus candidatura la postul de vicepreşedinte, Cristi Danileţ anunţa că vizează această funcţie. Şedinţa CSM a fost însă suspendată, mai mulţi membri părăsind sala, printre aceştia numărându-se chiar şi ministrul Justiţiei de la acea vreme, Mona Pivniceru.
Mai mult, Pivniceru a fost extrem de virulentă cu privire la acest subiect, două zile mai târziu, în 6 ianuarie, ea contestând alegerile de la CSM, într-o emisiune televizată. La mai puţin de 24 de ore de la declaraţiile făcute de Mona Pivniceru, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a transmis CSM o cerere prealabilă de revocare a deciziei prin care Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă preşedinte al CSM. În replică, CSM-ul a arătat că alegerile au respectat normele legale.
Alegerile nu au fost însă punctul culminant al acestui scandal.
Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea a declanşat în 7 ianuarie procedura de revocare din CSM a judecătorului Cristi Danileţ, întrucât, susţineau reprezentanţii instanţei, acesta "şi-a exercitat necorespunzător atribuţiile încredinţate ca membru al CSM". Ei argumentau că judecătorul a participat la o procedură netransparentă de alegere a conducerii consiliului.
În cadrul procedurii, 1.126 de judecători au votat pentru revocarea lui Danileţ, iar 324 au votat împotrivă sau s-au abţinut, potrivit Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.
Un demers similar a fost început în 10 ianuarie, la Curtea de Apel Cluj, pentru revocarea din funcţia de membru al CSM a Alinei Ghica, reprezentant al Curţilor de Apel în Consiliu.
După centralizarea voturilor adunărilor generale ale judecătorilor din 13 curţi de apel din ţară din totalul de 16, Curtea de Apel Cluj anunţa că din cei 514 judecători cu drept de vot, au participat la şedinţa adunărilor generale 475 de judecători, din care 424 de judecători au votat pentru revocarea Alinei Ghica, 39 au votat împotrivă, 10 voturi au fost nule şi au existat două abţineri.
Pe 8 ianuarie, Pivniceru a avut o nouă ieşire publică la TV, în care a subliniat că CSM nu poate fi condus de un procuror şi că Oana Schmidt Hăineală ar trebui să îşi înainteze demisia.
Hăineală a reacţionat, susţinând că nu vede niciun motiv pentru a-şi înainta demisia. Mai mult, pe
10 ianuarie, aproximativ 1.800 de procurori au semnat o declaraţie comună prin care susţineau că alegerea Oanei Schmidt Hăineală în fruntea CSM era în concordanţă cu dispoziţiile legale în vigoare.
Ministerul Public menţiona că toţi procurorii din ţară au fost consultaţi şi au semnat o declaraţie comună.
După aproape două luni, pe 26 februarie, judecătorul Adrian Bordea a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al CSM, cu 16 voturi "pentru" şi o abţinere.
Totodată, judecătorii Cristi Vasilică Danileţ şi Alina Ghica au fost revocaţi pe 26 februarie din funcţiile de membri ai CSM.
Se încarcă comentariile...
