Secretele casei lui Ion Minulescu, galeria de artă dintr-un apartament din Bucureşti. Ce colecţii ascunde locuinţa poetului

Toată casa familiei Minulescu este o veritabilă galerie de artă FOTO Cristina Răduţă

În anul 1934, Ion Minulescu se muta într-un apartament cu cinci camere din centrul Capitalei, unde avea să trăiască alături de soţia şi fiica lui. Locuinţa este un adevărat muzeu, familia poetului fiind vestită pentru pasiunea de a colecţiona opere de artă.

În anul 1930, pe Bulevardul Dr. Gh. Marinescu începea ridicarea unui bloc cochet în care apartamentele sunt de o frumuseţe rară. Patru ani mai tâziu, Ion Minulescu se muta la etajul al doilea al blocului, aici unde ani întregi a locuit şi a scris zi de zi, lăsându-şi amprenta pe fiecare colţişor din casă. „Poetul a locuit aici în perioada 1934 – 1944 şi după moartea lui Minulescu, de teamă ca nu cumva să vină comuniştii şi să ia ce aveau în casă, familia a transformat apartamentul într-un fel de muzeu“, explică reprezentanţii casei memoriale.

VERIGHETELE ÎNDRĂGOSTIŢILOR

Cei care astăzi au grijă de Casa Memorială Ion Minulescu povestesc că familia poetului era una de colecţionari, mărturie fiind astăzi sutele de icoane, tablouri, cărţi şi alte obiecte de valoare care se află în acest moment în apartament.

Imediat ce ai păşit în casă, ajungi într-o sufragerie ce are în mijloc o masă mare în jurul căreia sunt puse câteva scaune pe care odinioară se odihneau invitaţii familiei. Camera este completată de un tablou de dimensiuni apreciabile, care redă mai multe scene din Apocalipsă, amplasat chiar în faţa vizitatorilor. O mulţime de alte picturi şi poze decorează pereţii încăperii, iar în partea stângă a camerei se află o vitrină în care, printre alte obiecte ce au aparţinut familiei poetului, se găsesc şi două verighete: cea a lui Minulescu şi cea a soţiei sale Claudia Millian. Alături sunt pahare, bomboniere şi tacâmuri ce au aparţinut familiei poetului.

Din sufragerie se ajunge într-o cameră care face legătura cu alte două încăperi din apartamentul poetului: cea a fiicei şi cea a soţiei. În camera de legătură sunt o mulţime de lucruri de valorare şi printre cele mai frumoase iese în evidenţă un jilţ pe care poetul îl adora. „A fost adus aici din casa din Dorobanţi, unde au locuit înainte de a se muta în acest apartament“, precizează reprezentanţii micuţului muzeu.

FELINARUL DE TREN

Camera în care stătea fiica poetului s-a transformat astăzi într-o veritabilă galerie de artă în care se găsesc o mulţime de tablouri ce poartă semnăturile unor pictori cunoscuţi. Pe rafturile amplasate pe pereţii de deasupra mobilierului se găsesc sculpturi şi alte decoraţiuni ce au aparţinut familiei. Un tablou al Claudiei Millian, semnat de Iosif Iser, este expus altături de alte opere de artă valoroase realizate de Margareta Sterian.

Faţă în faţă cu cocheta canapea roşie este biroul fiicei poetului. Pe acesta se află câteva poze, o bombonieră şi o tăviţă din metal. De departe, unul dintre cele mai ingenioase obiecte din încăpere este atârnat de tavan: un felinar de tren care a fost modificat şi care astăzi joacă rol de lustră. „Covoarele orientale din camere sunt foarte frumoase, de colecţie“, mai spun cei care administrează casa memorială.  Atmosfera intimă din cameră este completată cu ajutorul draperiilor grele care acoperă geamurile şi îi despart pe vizitatori de agitaţia din faţa blocului.

EXPOZIŢIA DE ICOANE

Faţă în faţă cu această încăpere în care a locuit ani buni fiica poetului, se află camera soţiei lui Ion Minulescu, Claudia Millian. Încăperea este destul de mică şi astăzi s-a transfomat într-un altar cochet, pereţii fiind căptuşiţi cu o icoane, unele fiind din argint sau suflate cu aur. 

Pe biroul Claudiei se mai găsesc şi astăzi poze de pe vremea în care era o tânără foarte frumoasă care reuşea să-i eclipseze pe cei din jurul său. Tot pe biroul soţiei lui Minulescu doritorii pot vedea şi o călimară din cristal, un obiect pe care nu mulţi îl mai au astăzi prin case. La capătul patului în care se odihnea Claudia a rămas astăzi în perfectă stare de funcţionare un opaiţ adus cel mai probabil din casa părintească.

CUIBUŞORUL POETULUI

Printre cele cinci camere din apartament se găseşte parcă neschimbată încăperea în care a trăit şi a scris timp de un deceniu poetul Ion Minulescu. Întunecată, dar intimă, camera poetului găzduieşte o mulţime de obiecte care îi erau dragi şi de care nu se despărţea prea uşor. În bibliotecă sunt îngrijit aşezate o mulţime de cărţi, o bună parte dintre acesta fiind în limba franceză. Lemnul biroului la care scria şi-a pierdut din culoare în locurile în care se odihneau braţele poetului, iar întreaga încăpere păstrează un aer autentic în care se împleteşte vechiul cu noul.

Pe un covor de un roşu aprins, în faţa micuţul birou, este aşezat un scaun realizat din lemn masiv pe care este încrustat un desen ce aduce cu o cruce. Vizitatorii încă pot vedea pe birou pipele favorite ale lui Ion Minulescu, dar şi un „cuţit“ cu ajutorul căruia marele poet deschidea plicurile pentru a citi scrisorile primite de la rude, prieteni şi admiratori. Veioze, statuete şi un tablou în care apare alături de soţia lui par că au rămas nemişcate de zeci de ani pe lemnul vechi al biroului. Î

ntre cele două vitrine, care astăzi joacă rolul unei biblioteci a rămas un scaun confortabil deasupra căruia este o oglindă. Toate aceste obiecte din cameră sunt parcă privite de Minulescu dintr-un tablou aflat, la loc de cinste, pe unul dintre pereţii camerei. Alături, sub o mulţime de icoane pictate pe lemn şi pe sticlă ,este patul roşu, cel în care după ce obosea după zilele şi nopţile de creaţie poetul obişnuia să se odihnea câteva ore.  

Recita poezii de la bolcon şcolăriţelor

O clădire impunătoare se află la câţiva metri de blocul în care se găseşte apartamentul lui Ion Minulescu. Înainte cu mulţi ani, povestesc reprezentanţii casei memoriale, aici funcţiona o şcoală de fete. Cât era ziua de lungă micuţele se jucau, râdeau şi învăţau, însă pe lângă distracţie adoarau să îl audă pe Minulescu cum le ricita versurile pe care tocmai le scrise. „Din camera poetului se putea ajunge direct în balcon. Cei din familia lui povesteau că îi plăcea foarte mult ca după terminarea poeziilor să iasă pe balcon şi să le citească fetelor noile sale creaţii“, explică reprezentanţii Casei Memoriale Ion Minulescu – Claudia Millian.