Anul în care s-a decis soarta maidanezilor: cum s-a trecut de la înregistrarea câinilor cu deţinător la eutanasierea patrupedelor comunitare
0
Maidanezii, veşnica problemă care sufocă străzile Capitalei, au redevenit spre sfârşitul acestui an unul dintre subiectele care au ţinut ocupate primele pagini ale ziarelor. Adevărul vă prezintă parcursul problemei câinilor comunitari din Capitală şi cum s-a ajuns la înregistrarea şi microciparea câinilor cu stăpân, dar şi la eutanasierea permisă a maidanezilor sănătoşi.
Istoricii spun că problema maidanezilor din Capitală are rădăcini adânci şi a pornit odată cu demolările cartierului Uranus. Mai exact, în anul în care Nicolae Ceuşescu a decisă să îşi construiască propria fortăreaţă, Casa Poporului, zeci de mii de locuinţe au fost strivite de buldozerele comandate chiar de dictator.
Atunci, oamenii din centrul Capitalei, acolo unde se afla cartierul distrus, şi-au părăsit câinii pe care îi aveau în curţi şi ani de-a rândul animalele s-au înmulţit necontrolat pe străzile Bucureştiului. La începutul anului 2013, veşnica problemă a maidanezilor nu mai capta în mod special atenţia opiniei publice, dar subiectul a redevenit unul fierbinte în luna iulie, odată cu decizia de consiliu prin care bucureştenii erau obligaţi să îşi înregistreze şi microcipeze câinii deţinuţi.
Cip şi serie unică
Conform prevederilor H.C.G.M.B. nr. 145/2013, persoanele fizice şi juridice, instituţiile şi ONG-urile care deţin câini pe raza Municipiului Bucureşti sunt obligaţi să-i înregistreze la Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA).
Răzvan Băncescu, coordonatorul de proiect, declara atunci, pentru adevarul.ro, că stăpânii animalelor au la dispoziţie şase luni pentru a-şi înregistra patrupedele. După ce acest termen va expira, cei care nu au respectat hotărârea de consiliu vor fi sancţionaţi cu o amendă în valoare de 3.000 de lei. „Sper să nu primească nimeni amendă şi sper ca oamenii să înţeleagă că este necesară înregistrarea“, preciza Băncescu.
În aceeaşi hotărâre de consiliu se specifica şi faptul că patrupedele cu vârsta de peste şase luni vor trebui sterilizaţe, excepţie făcând câinii utilitari şi cei de montă. De asemenea, stăpânii care nu vor să-şi castreze câinii vor trebui să scoată din buzunar 150 de lei anual, bani incluşi în taxele şi impozitele locale plătite de stăpânii animalelor.
Câinilor care vor fi înregistraţi la ASPA, fie că este vorba despre sterilizare sau de achitarea taxei de 150 de lei, li se va implanta un microcip subcutanat, în zona urechii. În urma înregistrării, stăpânii vor primi un card cu o serie unică, unde vor fi trecute toate datele animalului.
Stăpânii animalelor vor fi nevoiţi să aibă asupra lor cardul eliberat, iar în cazul unui eventual control să îl prezinte reprezentanţilor Poliţiei Locale, cei care ar putea să efectueze verificări. Hotărârea a fost adoptată în speranţa că numărul maidanezilor de pe străzile Capitalei va fi diminuat, fapt confirmat de Răzvan Băncescu, care declara că sterilizarea câinilor cu stăpân are o pondere de 25% în rezolvarea problemei maidanezilor.
Moartea unui copil a împărţit România în două
În luna septembrie, Ionuţ Anghel, un micuţ de patru ani, a fost sfâşiat de o haită de maidanezi în propierea Parcului Tei din Capitală. Ionuţ se afla alături de fratele său Andrei, fiind pentru prima dată cu bunica lor în parcul bucureştean. Într-o clipă de neatenţie, bunica micuţilor i-a scăpat din ochi şi aceştia au ajuns pe terenul unei proprietăţi private, acolo unde au fost atacaţi de o haită de maidanezi.
În urma atacului, Ionuţ a murit, în timp ce fratele său mai mare a reuşit să scape şi să ajungă, ţinându-se de mâna unui bărbat, în locul din care plecase. Tragedia din septembrie a împărţit România în două tabere: cei care susţin eutanasia maidanezilor şi cei care nu sunt de acord cu această măsură.
La scurt timp după moartea tragică a micuţului Ionuţ, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a ţinut o conferinţă de presă în care i-au dat lacrimile şi a precizat că nu era în ţară când s-a produs tragedia. Tot atunci, a cerut şi organizarea unui referendum cu privire la o decizie cotroversată: aceea de a eutansia maidanezii sănătoşi de pe străzile oraşului.
Referendumul local nu a mai fost organizat, iar decizia a fost aprobată de Consiliul General al Capitalei. Sorin Oprescu declara atunci că dispune de o lege care îi permite „să acţioneze„. Au urmat numeroase proteste, din partea celor două tabere. Iubitorii de animale au ieşit în stradă pentru a susţine că eutansia nu poate rezolva problema maidanezilor, în timp ce mai multe grupuri de iniţiativă strigau în stradă pentru siguranţa cetăţenilor.
Lege ce permite eutansia maidanezilor
În cele din urmă a apărut şi o lege ce permite eutansierea maidanezilor sănătoşi capturaţi de pe străzile Capitalei şi ajunşi în cele două adăposturi deţinute de municipalitate. ONG-urile au trimis scrisori peste scrisori în care spuneau că această lege este de fapt „un abuz„ şi că nu va reuşi niciodată să rezolve problema maidanezilor.
Au existat acuzaţii din partea ambelor tabere; ONG-urile strigau către autorităţi că ar trebui să îşi asume vine, în timp ce primarul general spunea că falşii iubitori de animale contribui la întreţinerea problemei câinilor comunitari.
În cele din urmă, au apărut şi normele legii ce permite eutanasia maidanezilor neadoptaţi sau nerevendicaţi în termen de 14 zile, dar primele neutralizări vor avea loc începând de anul viitor, după cum a precizat Răzvan Băncescu.
Pentru un volum mai mare de capturare, municipalitatea a externalizat şi serviciile, iar echipele de hingheri care acţionează pe străzile Capitalei sunt mai numeroase. Pentru fiecare patruped capturat, firmele private care acţionează pe teren sunt plătite cu 219 de lei.
Planul pe 18 luni nu se respectă
La sfârşitul lunii septembrie, Sorin Oprescu spunea că a pus la cale un plan prin care Bucureştiul va scăpa de câinii comunitari. Paşii propuşi de Oprescu începeau de la colectarea câinilor fără stăpân de pe teren, adăpostirea lor, deparazitare şi sterilizare, adopţie şi control post-adopţie.
Practic prin acest plan, la 18 luni de la începerea lui, edilul spunea că vor fi cu 80% mai puţini câini din cei 65.000 de maidanezi cât ar fi înregistrat ASPA pe străzile Capitalei. Tot în cifre, asta înseamnă că, având în vedere că în jur de 12.000 de oameni au fost muşcaţi de câini fără deţinător în 2013, vor fi 90% mai puţine muşcături datorate maidanezilor.
„Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor îşi asumă ca în 300 de zile lucrătoare (18 luni calendaristice), cu o rată de prindere de la 150 până la 200 de câini pe zi, poate captura 80% din câinii de pe străzi, îi adăposteşte cele 14 zile stabilite de legiuitor, îi deparazitează şi îi sterilizează şi îi pregăteşte de adopţie“, explica atunci Oprescu.
Zilele trecute, Sorin Oprescu a venit în platoul „Adevărul“, aici unde a declarat că planul propus nu va mai putea fi respectat. Aşadar, cu o lege pe masă ce permite eutansia maidanezilor, primele animale vor fi eutanasiate la începutul anului viitor.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
