Cele mai expuse zone ale Bucureştiului la inundaţii

Directorul General Apa Nova Mădălin Mihailovici explică, într-un interviu, care sunt cartierele din Capitală cele mai expuse unor inundaţii de scurtă durată şi motivele pentru care reţeaua de canalizare a Bucureştiului nu face întotdeauna faţă capriciilor vremii.

Ne puteţi descrie în câteva cuvinte reţeaua de canalizare a Bucureştiului? Ce cuprinde, cât este de complexă, care sunt principalele provocări ale infrastructurii faţă de infrastructură din alte oraşe sau din alte zone ale ţării?

Sistemul de canalizare din Bucureşti este alcătuit din 12 colectoare principale, 12 colectoare secundare, canale de serviciu, racorduri şi construcţii anexe (guri de scurgere, cămine de vizitare, cămine de rupere de pantă, camere de intersecţie, staţii de pompare ape uzate, staţii de pompare ape pluviale). Acestea colectează apele pluviale (provenite de pe suprafeţele impermeabilizate - sistem rutier, trotuare, străzi, bulevarde, alei, pasaje, curţile utilizatorilor) şi apele uzate menajere şi industriale (provenite de la utilizatori), şi le descarcă în Caseta de Ape Uzate. Aceasta, considerată inima sistemului de canalizare bucureştean, este o construcţie subterană, complexă şi unitară, unică în lume.

Lungimea reţelei de canalizare depăşeşte distanţa Bucureşti - Pariş adică 2300 km.

Pentru o imagine reală asupra funcţionalităţii sistemului de canalizare, Apa Nova Bucureşti a implementat şi a dezvoltat un sistem de monitorizare cantitativă şi calitativă a apelor uzate tranzitate, prin montarea unor echipamente de măsură a debitului şi nivelelor în secţiunile considerate a fi critice. Aceste echipamente transmit informaţii în timp real, referitoare la parametrii de curgere, facilitând astfel intervenţia promptă a echipelor operative, stabilirea şi luarea măsurilor ce se impun, mai ales în cazul producerii evenimentelor pluviometrice de mare intensitate.

Câţi oameni şi ce echipamente ori tehnologii sunt folosite de către Apă Nova pentru intervenţiile pentru remedierea colmatărilor în reţeaua de canalizare?

Pentru o bună şi eficientă operare a sistemului de canalizare se desfăşoară atât activităţi  preventive cât şi corective. În prezent, la Apa Nova Bucureşti aceste lucrări sunt realizate de un număr de peste 350 de specialişti. La acesta se adaugă tehnologie şi echipamente moderne specifice care includ 28 de hidrocurăţitoare, 3 aspiratoare de mare capacitate, 2 autovidanje de mare capacitate, 5 trolii, precum şi accesorii speciale. Aici vorbim despre camere video de tip PushCamera, QuickView, PearPoint, precum şi camere video subacvatice utilizate de scafandri specializaţi în verificarea reţelei de canalizare.

În afara campaniei de conştientizare, ce alte măsuri implementează Apa Nova pentru reducerea numărului de colmatări apărute în reţeaua de canalizare?

În anul 2016, compania Apa Nova Bucureşti a iniţiat şi implementat, prin intermediul Direcţiei Clienţi, o campanie de informare a populaţiei cu privire la reducerea mirosului care provenea din reţeaua de canalizare, în zona Nazarcea, sector 1.

Pentru reducerea numărului de colmatări s-au defăşurat şi campanii de educare în rândul elevilor: workshop-uri în licee şi diverse activităţi desfăşurate la staţia de epurare Glina în cadrul „Săptămânii Altfel”.

Care este cea mai mare problemă cu care se confruntă sistemul de canalizare din Bucureşti?

Bucureştiul este un oraş cu un ritm alert de dezvoltare urbană care a dus la supra-exploatarea reţelei. Există în anumite zone ale metropolei o subdimensionare a reţelei fapt ce conduce la favorizarea depunerilor şi crearea pragurilor în colectoare. Aceste praguri sunt eliminate în cadrul programelor de mentenanţă preventivă.

De asemenea, există şi la nivelul capitalei României, ca şi în cazul celorlalte mari oraşe europene, un grad de maturitate ridicat al sistemului de canalizare (tronsoane pozate încă din anii 1900). Aceasta maturitate afectează parametrii optimi de funcţionare şi generează creşterea numărului de avarii apărute pe reţea.

În final, dar nu în ultimul rând, se identifică şi un mod incorect de utilizare al reţelei, fapt ce favorizează depunerea deşeurilor în colectoare ducând la apariţia disfuncţionalităţilor în sistem.

Ce se întâmplă cu sistemul de canalizare al Bucureştiului atunci când plouă abundent  - aşa cum se întâmplă atât de des în ultima perioadă.

Sistemul de canalizare este proiectat pentru o anumită capacitate. Atunci când această capacitate este atinsă, surplusul de apă este stocat temporar la nivelul tramei stradale, până la decongestionarea sistemului şi drenarea apei de la suprafaţa în canalele colectoare.

Punctual, ca urmare a atingerii şi depăşirii capacitaţii colectate, pot exista arii în care au loc refulări, acestea fiind în general localizate în zone joase sau la intersecţia cu alte elemente de infrastructură.

Care sunt zonele din Bucureşti cu cea mai mare vulnerabilitate din punct de vedere al canalizării şi de ce?

Cele mai problematice zone din punct de vedere al canalizării din Bucureşti sunt: Tineretului, Cotroceni, Regina Maria, Bd. Metalurgiei, zona Doamna Ghica-Colentina. Aici sunt zone depresionare care favorizează crearea acumulărilor de apă prin scurgere la suprafaţa terenului pe parcursul evenimentelor pluviale cu intensitate ridicată.

De asemenea, ca urmare a ritmului accelerat de dezvoltare urbană către extremităţile oraşului pot fi identificate o serie de zone vulnerabile ca urmare a lipsei de echipare edilitară, inclusiv a canalizării. Aici se pot enumera Sos. Berceni (staţia de metrou Dimitrie Leonida), Şoseaua Gării Progresu, Dumitru Brumărescu, Theodor Pallady- Victor Brauner, Gura Putnei, Gura Crivăţului, Gura Făgetului, Lunca Cetăţii, etc.

Există zone în care combinaţia dintre subdimensionare, depresionare şi urbanizare excesivă conduce la frecvenţe depăşiri ale capacităţii proiectate a sistemului de canalizare, creând disconfort riveranilor. Astfel de zone sunt: SPAU Pătrarului, SPAU Teiuş, SPAU Rahmaninov, SPAU Colentina, SPAU Herăstrău, Drum Nisipoasă etc

Acesta se manifestă fie prin acumulări de apă la suprafaţă, fie prin refulări din reţeaua de canalizare la ploi de mare intensitate. Pentru acestea, odată cu realizarea sau actualizarea PUZ-urilor se prevăd măsuri de redimensionare şi/sau de extindere a instalaţiilor ce deservesc sistemul de canalizare (reţele, staţii de pompare, bazine de retenţie).  

Pe de altă parte, observăm în ultimii ani că schimbările climatice generează evenimente pluviale excepţionale care conduc la cantităţi de precipitaţii foarte mari în intervale de timp reduse. Printre acestea se pot menţiona evenimentele din anul 2005 (200 l/mp în circa 48 de ore), din anul 2013 (100 l/mp în 24 de ore) şi mai recent, de anul acesta (77l/mp în 4 ore)

De ce exista atât de mari diferenţe de la cartier la cartier atunci când ploua, chiar dacă cantitatea de apă care cade la ploaie este aceeaşi.

În primul rând vorbim despre diferenţele la nivel de dezvoltare urbană de la un cartier la altul. În acest caz ne interesează suprafeţele sau procentele de suprafeţe impermeabile.

În al doilea rând distribuţiile spaţiale ale ploilor au predominant un caracter neuniform din punct de vedere cantitativ la nivelul întregii arii a Municipiului Bucureşti. Acestea conduc la apariţia fenomenelor extreme cu caracter strict local.

Când primim o avertizare meteo, referitor la cantităţile de apă care urmează să cadă, care ar fi indicatorii/cifrele care ar trebui să ne ţină alerţi?

Indicatorii care ne atrag atenţia că avertizarea meteo este una îngrijorătoare sunt cei care ţin de cantitatea de precipitaţii măsurată în l/mp. De exemplu, în noaptea de 31 mai a acestui an, într-un interval de 4 ore şi jumătate, s-a descărcat pe toată suprafaţa Municipiului Bucureşti o cantitate medie de 23.4 l/mp, iar izolat, valorile înregistrate s-au ridicat până la 36.6 l/mp, în anumite zone ale oraşului (exemplu: cartierul Pantelimon). În condiţiile în care cantitatea lunară medie multianuala de precipitaţii atmosferice pentru luna mai este de 70.2 l/mp, valoare determinată la staţia Bucureşti-Filaret (conform Raportului ANM - "Caracterizarea Climatică a lunii Mai"), în luna mai 2019 s-a înregistrat o cantitate medie cumulată de 125.37 l/mp pentru capitala României. Adică în 4 ore au fost zone în care s-a înregistrat peste jumătate din cantitatea medie lunară, iar cumulat pe toată luna mai, aproape dublul unei luni normale din punct de vedere al precipitaţiilor.

De unde nevoia unei campanii dedicată folosirii corecte a reţelei de canalizare?

În orice oraş, încă din vremea imperiului roman, reţeaua de canalizare a fost şi este unul dintre cele mai importante elemente urbane. Aceasta este esenţială din punctul de vedere al igienei şi al indicatorilor privind protecţia mediului înconjurător. Din păcate, în multe cazuri, ea este folosită drept „coş de gunoi”. O utilizare incorectă a sistemului de canalizare duce la situaţii defavorabile, cum ar fi: creşterea numărului de avarii, apariţia acumulărilor de apă şi refularea pe străzile oraşului, iar pe termen lung poluarea apelor şi a mediului înconjurător.  Considerăm ca o metodă de reducere a efectelor negative este informarea populaţiei cu privire atât la maniera corectă de utilizare a acesteia, precum şi a efectelor negative apărute atunci când aceasta se utilizează incorect.

Campania „Poveşti cu final fericit” prezintă aceste probleme în mod direct, accentuând consecinţele alegerii corecte versus cele ale unei alegeri incorecte.

Care sunt deşeurile care sunt aruncate în mod incorect în reţeaua de canalizare?

Sunt foarte multe deşeuri aruncate incorect în reţeaua de canalizare iar cantitatea colectată de noi arată cifre îngrijorătoare. La nivelul anului 2018 ,au fost evacuate din reţeaua de canalizare aproximativ 18.000 tone de deşeuri.

Printre acestea se numără: materiale de construcţii, păr, ulei, produse de igienă personală, resturi alimentare, resturi menajere (obiecte vechi şi deteriorate, carton, hârtie, sticlă, materiale plastice, ambalaje etc), deşeuri solide sau tăioase cum ar fi odorizante sau jucării, vopsea şi medicamente.

În ultimii ani cantităţile colectate au un trend crescător cu circa 500 t/an.