Sistemul medical din Chişinău, după 200 de ani de la formare: şubred şi pe cale de dispariţie
0
Serviciul medical din Chişinău a fost înfiinţat acum 200 de ani. Astăzi, în capitala Republicii Moldova activează peste 2.000 de medici. Deşi au trecut două secole de la deschiderea primului spital orăşenesc, iar între timp sistemul a fost modernizat, problemele în domeniul sănătăţii rămân multe şi grave.
Sistemul medical din Republica Moldova este şubred şi chiar „pe cale de dispariţie”, îndrăznesc să afirme angajaţii din domeniu. Acesta mai rezistă doar datorită oamenilor care îşi fac meseria cu devotament fără să mai ia în seamă salariile mici şi condiţiile deplorabile de muncă din unele instituţii medicale. În 200 de ani de existenţă, serviciul medical din Chişinău s-a dezvoltat considerabil, dar este departe de a fi unul perfect, lucru recunoscut şi de autorităţile care promit de fiecare dată un viitor mai bun.
Pilonii sistemului sunt medicii
Aniversarea a 200 de ani de la crearea serviciului medical din Chişinău a fost sărbătorită printr-o ceremonie la care au fost invitaţi medicii din Capitală şi conducerea ţării. Oficialii au ţinut discursuri în care au încercat să convingă angajaţii din sistem că lucrurile se vor schimba. Prim-ministrul interimar al Republicii Moldova, Gheorghe Brega, s-a arătat foarte emoţionat de celebrarea acestui jubileu, întrucât este medic de profesie. „Mă simt în apele mele printre atâţia colegi şi prieteni. Vă doresc multă sănătate, să aveţi răbdare, să luptaţi pentru sănătatea pacienţilor voştri care, cu părere de rău, au posibilităţi minore, dar datorită dumneavoastră ei supravieţuiesc, activează şi sunt mamă şi tată pentru copiii lor”, a fost mesajul prim-ministrului. Ministrul Sănătăţii în exerciţiu, Ruxanda Glavan, a precizat că în municipiul Chişinău au fost puse bazele sistemului medical din întreaga ţară. „Totul a început din municipiul Chişinău care rămâne un simbol în structura generală a sistemului din ţară. Aici avem concentraţi cei mai mulţi medici”, a afirmat ministrul.
Ruxanda Glavan a menţionat că întregul sistem al sănătăţii se sprijină pe angajaţi, iar aceştia trebuie să fie motivaţi să muncească şi să fie remuneraţi pe măsura sacrificiului lor. „Poţi să investeşti mult în echipament tehnic, dar dacă nu motivăm financiar oamenii, totul este în zadar. Pilonul sistemului sunt medicii. Vă mulţumesc pentru eforturile dumneavoastră şi vă asigur că etapa actuală, deloc uşoară, este una trecătoare”, garantează ministrul Sănătăţii.
Suntem nevoiţi să precizăm că salariile medicilor din Republica Moldova sunt derizorii, iar chiar ministrul Glavan a declarat recent că e imposibilă o majorare. Potrviit Sănătate Info, în ultimii ani au avut loc două tentative de majorare a salariilor. În cifre, „majorările” sună aproape umilitor - în 2010 lefurile au crescut cu 170 de lei, în 2011 - cu 164 de lei, în 2012 - cu 296 de lei, în 2013 - cu 275 de lei, iar anul trecut - cu 424 de lei, arată datele Sindicatului Sănătatea. Deşi oficial, salariile medicilor au crescut faţă de anul trecut, în realitate acestea sunt chiar mai mici şi asta pentru că Guvernul nu are bani pentru a plăti salariile majorate încă în iulie 2014. Este vorba de un deficit de 100 de milioane de lei. Soluţii viabile însă nu se întrevăd întrucât pentru anul viitor nu sunt prevăzute sume care să permită o creştere esenţială a salariilor.
O cafea, o cicolată, o găină pentru medici
Primarul muncipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, a amuzat publicul spunând că după opt ani în fruntea Primăriei duce dorul evenimentelor la care nu trebuie să spună nimic. „Am o nostalgie după situaţia în care să stau pur şi simplu în sală şi să nu fiu invitat pe scenă”, a glumit edilul. Acesta a vorbit despre problemele din domeniul sănătăţii şi necesitatea de a reforma sistemul asigurărilor medicale. „Mie nu-mi dă pace următoarea chestiune. Parcă şi acum văd reportajele de propagandă de acum zece ani unde când unei bătrâne de la sat i se înmâna o poliţă medicală care părea a fi salvarea şi începutul unei vieţi mult mai uşoare. Se credea că pe baza acestei poliţe oamenii vor fi sănătoşi tun. Acum oamenii urăsc această poliţă medicală şi tot ce e legat de sistemul medical. Nu se ştie cum va supravieţui sistemul de sănătate din municipiul Chişinău. E nevoie de reforme”, crede Dorin Chirtoacă. Edilul mai afirmă că este normal ca pacienţii să-i mulţumească medicului aducându-i „o cafea, o ciocolată sau o găină, aşa cum se practică la noi”. „Nu mi se pare grav, în SUA se practică să laşi bacşiş celor care te servesc”, precizează primarul.
„Un medic bun e cel care-i mereu accesibil”
Valentina Burianov este şefa Secţiei Uronefrologie a Spitalului Clinic Municipal pentru Copii „V. Ignatenco”. Spune că viaţa unui medic pentru copii este foarte încărcată, dar mult mai interesantă. „A fost visul meu să devin medic şi nu am regretat nici o clipă decizia luată, nici chiar când ajungeam acasă la miezul nopţii. Primesc atâta plăcere atunci când văd în ochii părinţilor satisfacţia de a-şi vedea copii trataţi”, afirmă cu emoţie Valentina Burianov. „Am lucrat o perioadă în secţia de boli respiratorii, acolo micuţii sunt internaţi cu bronşită, pneumonie, viroză şi este foarte greu să-i vezi suferind. În plus, medicii noştri, în comparaţie cu cei din alte ţări, sunt mereu sunaţi de către pacienţi. Un medic bun e cel care-i mereu accesibil, indiferent de zi sau oră”, spune cu încredere medicul. Valentina este convinsă că tratarea copiilor aduce mai multe satisfacţii, dar este mai complicată. „Nu am lucrat nicodată cu adulţii, doar cu copiii. Atunci când ai în mâini viaţa unui copil, responsabilitatea este mai mare, dar este mai interesant. Recunoştinţa părinţilor este enormă”, consideră Valentina Burianov. Femeia vorbeşte despre pacienţii ei cu multă afecţiune. „Sunt atât de frumoşi, eu îi văd pe toţi ca nişte floricele şi dulci ca nişte bomboane! Sunt extraordinari!”, exclamă ea.
„Înainte, medicilor li se dădeau apartamente”
Victor Puiu şi-a început cariera de medic cu mulţi ani în urmă având un salariu lunar de 95 de ruble. „Capacitatea de procurare era însă mai mare ca acum. Pe lângă salariu, medicii puteau primi apartamente, se soluţionau unele probleme fără a cheltui din salariu, astăzi însă depindem doar de leafă”, afirmă Victor Puiu care este în prezent managerul Centrului Consultativ Diagnostic Botanica, deşi marele său vis a fost să devină chirurg. „Eu mi-am ales foarte simplu profesia. Am decis să mă dedic medicinei, pentru că îmi doream să fiu de folos poporului. Voiam tare să fiu chirurg, dar mi s-a spus că trebuie să fiu internist, pentru că am fost repartizat în rândurile armatei sovietice. Am început să lucrez internist, apoi am fost promovat ca inspector în Directia Sănătăţii, apoi am devenit vicedirector al Spitalului nr.1 şi ulterior medic-şef la aceeaşi instituţie”, îşi aminteşte Victor Puiu care a ocupat şi alte funcţii de-a lungul carierei sale. El regretă că noua generaţie de medici pleacă din ţară şi spune că astfel, sistemul medical s-ar putea pomeni într-o criză de cadre medicale greu de soluţionat. Totuşi recunoaşte că sistemul medical a cunoscut unele îmbunătăţiri de-a lungul timpului, dar că mai sunt încă foarte multe de făcut.
Primul spital din Chişinău a fost inaugurat pe 20 decembrie 1817. Pentru construirea acestuia, format dintr-o clădire mare şi cinci clădiri mai mici, s-au cheltuit 289 de cervonţi, 1.706 de ruble, 20.821 de lei româneşti, 30 de parale, 6.000 de leve bulgăreşti şi 6.000 de ruble ruseşti. Primul medic al acestei instituţii a fost doctorul Iosif Volifingher
Se încarcă comentariile...
