Limba moldovenească rămâne în Constituţie. Parlamentul a respins iniţiativa de a introduce pe ordinea de zi proiectul de modificare a limbii de stat

FOTO privesc.eu

Fracţiunea PLDM a propus joi, 1 noiembrie, să fie introdus pe ordinea de zi proiectul de modificare a articolului 13 din Constituţie privind schimbarea limbii de stat - din limba moldovenească în cea română. Doar 21 de deputaţi au sprijinit iniţiativa, fiind vorba de fracţiunea PL, PLDM şi PPEM. În semn de protest, parlamentarii liberal-democraţi au părăsit şedinţa Legislativului.

Liderul PLDM, Tudor Deliu, le-a reamintit deputaţilor că ziua de 2 noiembrie este ultima zi în care proiectul menţionat mai poate fi discutat şi aprobat de actualul Parlament.

„Cunoaştem foarte bine faptul că există o hotărâre a Curţii Constituţionale din 5 decembrie 2013, care expres prevede că limba este limba română şi că Parlamentul e obligat să opereze această modificare în Constituţie. Vreau să constat că acei care cu atâta fast doreau să introducă în Constituţie integrarea europeană au uitat un singur lucru, că astăzi toate ţările din UE nu recunosc că în Moldova se vorbeşte limba moldoevenească, dar cea română”, a explicat Deliu.

Deputatul socialist Vlad Bătrîncea a propus organizarea unui referendum pe acest subiect.

„Legislaţia şi normele europene prevăd, în domeniul lingvistic anume, că limba vorbită este voinţa suverană a popoarelor continentului european. Din acest punct de vedere, dacă vă bateţi aşa demult pentru diferite modificări, întoceţi-vă la temelia democraţiei şi susţineţi ideea noastră de a ieşi la refendum şi a întreba cetăţenii”, a spus Bătrîncea.

„Domnilor socialişti, referendum - sunt de acord, dar trebuie să cerem referendum poporului, cetăţenii R. Moldova sunt o parte a poporului, şi să întrebăm român”, a replicat liderul PL, Mihai Ghimpu.

Liderul fracţiunii PDM, Mariam Lupu, a declarat că acest proiect sub aspect juridic nu poate fi nici propus, nici votat.

Deputatul PDM Dumitru Diacov a explicat că democraţii au refuzat să voteze această iniţiativă nu pentru că ar fi împotriva includerii în Constituţie a limbii române, dar pentru că nu s-a respectat procedura.

„O modificare a Constituţiei se pune în discuţie atunci când este raportul de bază. În cazul de faţă nu avem raportul comisiei de bază”, a afirmat Diacov.