Adjunctul procurorului general: Adresarea deputatului Lilian Carp la CSP nu corespunde cerinţelor legale
0
Adresarea deputatului Lilian Carp la CSP nu corespunde cerinţelor legale pentru a fi recunoscută drept un denunţ. Conform Codului de procedură penală, această sesizare iniţial trebuia să treacă un filtru de legalitate, trebuia să fie înregistrată la organul competent de urmărire şi doar după aceasta să fie prezentată CSP-ului pentru a desemna un procuror.
Pentru că s-a încălcat acest lucru, toate actele de procedură penală în cauza lui Alexandr Stoianoglo, cât şi actele administrative care urmează a fi adoptate de CSP, inclusiv în ceea ce priveşte numirea unui procuror general interimar, sunt sub riscul de a fi lovite de nulitate, a declarat adjunctul procurorului general, Ruslan Popov, în cadrul unei conferinţe de presă la IPN.
Potrivit lui Popov, în situaţia în care CSP şi-a arogat competenţa unui organ de urmărire penală, ar fi trebuit ca acest filtru de legalitate al sesizării să-l realizeze Consiliul. Similar procedurii de obţinere a acordului de pornire a urmăririi penale împotriva judecătorilor, Consiliul, examinând cerinţele deputatului Carp, trebuia să respecte normele legale caracteristice unei proceduri administrative complexe. CSP era obligat să examineze actul de sesizare, să se pronunţe dacă el corespunde după formă şi conţinut cerinţelor legii, să analizeze toate materialele pe care le-ar fi prezentat deputatul Carp. Acesta, de fapt, nu a prezentat nicio probă. În cadrul procedurii, care prevede obligativitatea audierii părţii vizate, trebuie să i se ofere dreptul procurorului general să fie audiat şi să-şi prezinte punctul de vedere.
Procurorul general a venit cu o adresare către CSP, prin care a rugat să fie invitat în faţa Consiliului, să-i fie prezentată adresarea oficial, ca el să poată lua cunoştinţă de toate pretenţiile care-i sunt înaintate. Subiectul a fost pus în discuţie la CSP, dar Consiliul nu a căzut de acord să fie invitat procurorul general. „Cu o grosolănie nemaipomenită, procurorului general i-a fost refuzat (dreptul să-şi prezinte punctul de vedere), în special s-a manifestat ministrul Litvinenco, şi, respectiv, procurorul general a fost înlăturat din sala de şedinţe. CSP-ul era obligat să dea citire cererilor procurorului şi să se pronunţe asupra cererilor de recuzare înaintate de acesta”, a afirmat Ruslan Popov.
Adjunctul procurorului general a mai spus că normele Codului administrativ interzic participarea în cadrul unei proceduri administrative a unei persoane care nu acţionează cu bună credinţă şi nu este imparţială, aşa cum a fost ministrul justiţiei, Sergiu Litvinenco. Ruslan Popov susţine că Alexandr Stoianoglo a prezentat şi fapte din care rezulta că Litvinenco este direct interesat de rezultatele procedurii. Dânsul este în relaţii de afinitate cu Maria Iovu, contabilă-şefă la Victoriabank şi figurantă în dosarul fraudei bancare, recent scoasă de sub urmărire penală. Dar, pentru că urmărirea penală nu este finalizată, pentru a se asigura ca investigaţiile să nu se duc inclusiv prin în această prismă, s-a considerat că e mai simplu să se scape de procurorul general. El mai spune că interese în examinarea chestiunii care-l viza pe procurorul general avea preşedintele interimar al CSM, Dorel Musteaţă. Fratele acestuia fiind, la fel, figurant în dosarul fraudei bancare.
Potrivit lui Ruslan Popov, la cererea prezentată CSP, procurorul general a ataşat patru seturi de înscrisuri care confirmă faptul că ceea ce a scris în adresarea sa Lilian Carp sunt interpretări personale ale unor circumstanţe pentru care sunt probe concrete, inclusiv administrate în cadrul procedurilor penale pendinte.
Un al adjunct al procurorului general, Iurie Perevoznic, a menţionat că una un învinuirile aduse procurorului general este prejudicierea bugetului prin eliberarea îndemnizaţiilor de concediere unui ex-procuror. Aşa cum prevede un ordin obişnuit de concediere a unui angajat din orice instituţie, au fost prevăzute inclusiv plăţile pentru concediul nefolosit şi îndemnizaţia de concediere. Acesta recunoaşte că indemnizaţia de concediere nu trebuia să fie achitată în acest caz. Când s-a constatat acest lucru, s-a ajuns la concluzia că a fost o greşeală tehnică. Ex-procurorul concediat a înţeles greşeala şi a restituit banii – 160 de mii de lei.
Se încarcă comentariile...
