FABRICAT ÎN MOLDOVA Benetton de Hâncești și Armani de Cahul

Cusătoresele din Hâncești asamblează pulovere din noua colecție Benetton

Produse ale unor branduri mondiale precum United Colors of Benetton, Versace, Max&Co, Calvin Klein, Penny Black, Armani, Trussardi, Moncler sunt cusute şi în Republica Moldova. Specialiştii spun că este un motiv de mândrie pentru Moldova, dar, în acelaşi timp, comenzile pentru partenerii străini nu ne permit să dezvoltăm mărci proprii.

Fosta clădire a Magazinului Universal Central din Hânceşti nu arată deloc a fabrică unde se produc haine pentru una dintre cele mai cunoscute companii la nivel global, United Colors of Benetton, care de ani buni domină lumea tricotajului.

Etajul doi al fostului local este practic integral ocupat de utilajele întreprinderii, la care aproximativ 50 de angajaţi lucrează de zor pentru a finisa pulovere din noua colecţie Benetton.

„Producem de mai bine de un an pentru piaţa europeană. Lucrăm în regim de perfecţionare activă.Din piese separate ce sunt aduse de la alte fabrici noi asamblăm pulovere. Ulterior, în altă parte, le sunt cusute etichete şi sunt pregătite pentru a fi scoase în vânzare", explică Sergiu Malai, directorul întreprinderii Maglia Est SRL.

O AFACERE MOLDO-ITALIANĂ

Pe interiorul hainelor asamblate la fabrica din Hânceşti se lipeşte şi eticheta „produs în Republica Moldova". „Chiar în această toamnă am văzut în vânzare la Chişinău pulovere made in Moldova. Suntem primii din grupul Benetton care am pus pe interiorul producţiei o asemenea inscripţie", spune cu mândrie Sergiu Malai. Marea majoritate a confecţilor se duce însă pe pieţele occidentale.

Managerul, dar mai ales angajaţii recunosc că nu-şi pot permite să poarte haine marca Benetton. Costă prea scump. În secţia de producere, lumea munceşte de zor la bluzele colorate, după cum este specific pentru celebrul brand. Managerul ne roagă să fim cât mai discreţi, ca să nu perturbăm procesul de muncă.

Afacerea este una mixtă, moldo-italiană, şi a fost iniţiată la finele anului 2009. „Familia de investitori italieni, în frunte cu Massimo Zevin, căuta o posibilitate de a investi în Ucraina sau în Republica Moldova. I-am convins să o facă în ţara noastră. Investiţia primară a fost de circa 300.ooo de euro", precizează administratorul.

Potrivit lui Sergiu Malai, la Hânceşti se lucrează în special pentru cunoscuta marcă italiană, care oferă comenzi mari şi constante. Pot să fie comenzi de 35-40 de mii de pulovere. Managerul mai spune că şi-ar dori să dezvolte producţia sub un brand moldovenesc, dar nu ştie dacă se va materializa acest lucru vreodată. „Ar fi foarte bine să avem mărci locale puternice", susţine acesta.

Potrivit datelor oficiale, şi alţi producători locali au cusut sau mai lucrează la comanda unor mărci celebre. Astfel, Artizana a lucrat pentru Versace, Max&Co, Calvin Klein, Penny Black, Byblos. Odema din Tiraspol a produs pentru Armani, Trussardi, Moncler. Portavita a cusut tricotaje pentru reţelele de magazine Naf Naf, Primark, Tesco, DIDI. Tricon din Cahul confecţionează haine pentru Max Mara, Max&Co, Penny Black şi Basler.

COLABORARE CONVENABILĂ TUTUROR PĂRŢILOR

Alexandra Can, directorul Artima şi fostul ministru al Industriilor, spune că producerea pentru mărci celebre constituie un prilej de mândrie pentru industria confecţiilor din ţara noastră. „Este o confirmare că în Moldova se fac lucruri de calitate", a precizat femeia de afaceri. Ea este convinsă că „această formă de colaborare este convenabilă tuturor părţilor".

Totodată, Can crede că întreprinderilor noastre le vine foarte greu să dezvolte mărci proprii, cu care ar putea pătrunde pe pieţele internaţionale. „Practic toate nişele sunt în prezent ocupate, iar concurenţa este acerbă. Nimeni nu vrea să cedeze poziţiile, iar pentru a intra pe piaţă e nevoie de mari eforturi financiare", a mai spus managerul de la Artima.

30% din producţia industrială

Potrivit estimărilor, în prezent în Moldova activează 140 de ateliere de croitorie legale (cifra reală este de două ori mai mare), unde sunt angajate 17.000 de persoane.

Acest segment asigură circa 30% din volumul total al producţiei industriale a ţării. Salariul minim lunar constituie 70 de euro, iar cel mediu 140 de euro (cel mai mic din Europa), ceea ce permite realizarea unor proiecte laborioase.

În prezent, 90-95% din întreprinderi activează după sistemul „lohn" (toiling), adică în baza materiei prime a clientului. Până nu demult acest sistem era convenabil şi pentru producătorii locali, deoarece permitea menţinerea forţei de muncă şi obţinerea unui profit, chiar dacă acesta nu era unul prea mare.

Totodată, acest sistem convenea tuturor. În prezent se încearcă fabricarea producţiei sub marca comercială proprie, adică crearea aşa-zisului „own label", când întreprinderea elaborează stilul şi conceptul colecţiei, procură materialele, coase şi vinde de sine stătător.

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md