Raioanele din Republica Moldova, cu mâna întinsă la Guvern

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Fiecare a treia unitate administrativă din Republica Moldova cu greu adună lunar în haznaua sa un milion de lei din venituri fiscale. Autorităţile locale spun că banii abia de ajung la salarii, iar de investiţii nici nu poate fi vorba, de aceea aşteaptă „pomană" de la Guvern.

În luna martie 2011, cele mai mici venituri fiscale la bugetele locale au fost acumulate în raioanele Basarabeasca şi Dubăsari, mai puţin de 900 de mii de lei, iar alte zece raioane abia au trecut de pragul de un milion de lei, arată un raport al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.
Sumele sunt extrem de mizere şi de abia ajung la plata salariilor bugetarilor, iar când vine vorba de alocaţii pentru dezvoltarea localităţilor, autorităţile locale spun că sunt nevoite să cerşească bani de la Guvern şi Parlament, care decid cui şi cât să transfere de la bugetul de stat.
„De unde să găsim mai multe mijloace financiare, dacă toate întreprinderile din raionul nostru achită contribuţiile la bugetul central, iar noi rămânem doar cu ceea ce adunăm din impozitul funciar şi cel pe imobil?", se întreabă Ion Achiruş, preşedintele interimar al raionului Basarabeasca.

NE CONDUCEM
DE MODELUL SOVIETIC

Şeful de la Basarabeasca susţine că sistemul actual nici nu le permite autorităţilor locale să acumuleze suficiente resurse financiare. Mai mult, modelul actual blochează orice inţiativă. „De exemplu, dacă vrem să majorăm sau să micşorăm vreo taxă locală trebuie să cerem voie de la Guvern. Dacă însă ne-ar lăsa măcar o parte din veniturile acumulate de posturile vamale amplasate în raion, din impozitele achitate de Calea Ferată a Moldovei şi din accizele plătite de fabricile de vinuri, apoi cu siguranţă că am avea alte posibilităţi pentru dezvoltare", afirmă Ion Achiruş.
Economistul Mihai Roşcovan explică situaţia creată prin faptul că s-a perpetuat modelul sovietic de acumulare şi de distribuţie a resurselor financiare din bugetul public naţional.
„Acest sistem moştenit de la guvernarea comunistă este păstrat în continuare şi de către Alianţa pentru Integrare Europeană, care în cei doi ani de aflare la putere practic nu a făcut nimic pentru a oferi o mai mare independenţă financiară autorităţilor locale", susţine Mihai Roşcovan.
Un caz concret este intenţia de a modifica principiul de reţinere a impozitului pe venitul persoanelor fizice şi juridice la bugetele localităţilor unde subiectul îşi are domiciliul, încât acesta să fie plătit la locul de reşedinţă. Astfel locuitorii din suburbiile Chişinăului care muncesc în Capitală ar urma să achite impozitul pe venit la locul de trai, şi nu la cel de muncă. În cazul realizării unei asemenea reforme, Capitala ar pierde venituri de circa 190 de milioane de lei, în timp ce raionul Ialoveni ar obţine suplimentar circa 20 de milioane de lei, raionul Străşeni - 13 milioane, Criuleni - circa 11 milioane de lei.
Conducerea Ministerului Finanţelor consideră însă inoportună înlocuirea actualului sistem de încasare a impozitului pe venit în bugetul localităţii în care contribuabilul are reşedinţă. Şi asta deoarece reforma, potrivit şefilor de la Finanţe, „va duce doar la redistribuirea aceloraşi venituri bugetare cu apariţia mai multor dezavantaje şi costuri suplimentare pentru încasarea acestora". Ideea este criticată însă de Mihai Roşcovan: „Ministerului Finanţelor şi Fiscului le este mai comod ca actualul sistem centralizat să fie menţinut şi ei să se ocupe cu redistribuirea banilor".

BANII DE LA CENTRU,
UTILIZAŢI INEFICIENT

Economiştii de la Centrul „Expert-Grup" constată, în studiul „Eficienţa autorităţilor publice locale din Republica Moldova: Importanţa şi factorii determinanţi", că „actuala politică de transferuri contribuie, în general, negativ la eficienţa tehnică a primăriilor". Totodată, experţii susţin că „veniturile provenite din transferurile de la bugetul de stat sunt utilizate ineficient, deoarece acestea nu provin din baza impozabilă locală".
Concluzia autorilor studiului este că „baza impozabilă şi, respectiv, autonomia financiară sunt cruciale pentru consolidarea independenţei autorităţilor publice locale de puterea centrală. Prin urmare, orice efort de descentralizare administrativă şi politică trebuie să fie corelat şi cu un amplu proces de descentralizare financiară".

Ce prevăd planurile
de descentralizare fiscală

Proiectul Strategiei Naţionale de Descentralizare stabileşte şapte domenii de intervenţii: descentralizarea serviciilor şi a competenţelor; descentralizarea financiară; descentralizarea patrimonială; dezvoltarea locală; capacitatea administrativă; capacitatea instituţională; democraţie, etică, drepturile omului şi egalitate de gen. Strategia urmează a fi implementată în două etape: în prima fază urmează a fi elaborate şi aprobate acţiuni concrete pentru derularea eficientă a procesului de descentralizare şi atingerea obiectivelor propuse în Strategie. Cea de-a doua etapă prevede implementarea acţiunilor sectoriale. Scopul final al reformelor este de a consolida capacitatea autorităţilor administraţiei publice locale şi de a îmbunătăţi managementul şi calitatea serviciilor publice prestate cetăţenilor, în special păturilor vulnerabile.

67 la sută.
Aceasta este cota Chişinăului în totalul veniturilor fiscale acumulate la bugetul public.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite