Preţurile din Republica Moldova pot creşte oricât. Comercianţii nu pot fi traşi la răspundere

Preţurile din Moldova pot creşte oricât

Criza economică din Republica Moldova, generată în special de criza politică, provoacă reacţii în lanţ: valută naţională slabă, întârzierea implementării reformelor, nemulţumirea oamenilor şi, în consecinţă, creşterea galopantă a preţurilor. Numai că dacă există produse sau servicii, preţurile (tarifele) cărora sunt reglementate de stat, dar care oricum cresc, atunci există o serie de produse preţul cărora aproape s-a dublat peste noapte.

„De ieri până azi anvelopele s-au scumpit cu 200 lei. Deci, azi am dat cu 800 lei mai mult decât aş fi dat ieri...”; „Computerul pe care l-am cumpărat în luna septembrie cu 4.500 de lei costă azi 9.300 de lei. Am avut noroc”. Acestea sunt doar câteva dintre reacţiile apărute pe internet, după ce Banca Naţională a Moldovei a stabilit un curs mai mare pentru un euro, depăşind 24 de lei.

Ieri, magazinele de electrocasnice afişau preţuri mult mai mari. Astfel, dacă un frigider costa săptămâna trecută 9.000 de lei, săptămâna aceasta costă 22.000 de lei. Iar o tigaie care costa 200 de lei, costă acum 400 de lei.

În acest context, au apărut nedumeririle în rândul oamenilor: dacă nu cumva agenţii economici speculează şi, profitând de situaţia incertă de pe piaţa valutară, au majorat exagerat preţurile la majoritatea produselor, inclusiv la cele din stocurile vechi. Adevărul Moldova a discutat cu reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi de control, iar răspunsul a fost unanim: suntem într-o economie de piaţă, iar preţurile la astfel de produse nu sunt reglementate.

Ce prevede legea?

Hotărârea de Guvern nr. 547 din 4 august 1995 cu privire la măsurile de coordonare şi reglementare către stat a preţurilor (tarifelor) prevede că producţia cu destinaţie industrială şi tehnică, mărfurile de larg consum, lucrările şi serviciile prestate de persoane juridice şi fizice din Republica Moldova se comercializează la preţuri (tarife) libere de livrare. Excepţie fac doar serviciile care sunt reglementate de stat şi mărfurile social importante.

Totodată, începând cu 1 ianuarie 1995, agenţii economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, pot să aplice un adaos comercial liber atunci când stabilesc preţurile mărfurilor pe care vor să le vândă. Excepţie fac, la fel, preţurile pentru produsele social importante.

Ce înseamnă adaos comercial liber?

Adaosul comercial reprezintă diferenţa dintre preţul cu ridicata sau amănuntul şi preţul de achiziţie/livrare a mărfurilor indicat în documentele primare. Această diferenţă poate constitui între 10% şi 70% pentru mărfurile social importante. Pentru celelalte produse se va stabili un adaos comercial liber, ceea ce înseamnă că un computer, un ceas sau un dulap poate costa atât cât doreşte agentul economic. Iar în contextul unei crize valutare, cu care se confruntă Republica Moldova în prezent, această diferenţă se simte mai mult.

Pot fi mărite preţurile şi pentru stocurile vechi?

Da. Hotărârea Guvernului nu obligă agenţii economici să ofere explicaţii cu privire la deciziile lor. Unica responsabilitate este eliberarea bonului fiscal în care e menţionat preţul de vânzare, ceea ce înseamnă o taxă mai mare plătită în bugetul de stat.

Care sunt mărfurile social importante?

Conform anexei nr. 3 din Hotărârea de Guvern nr. 547, acestea sunt incluse în Lista mărfurilor importante, comercializate la preţuri libere cu aplicarea adaosului comercial limitat. Aceasta cuprinde 27 de poziţii:

Adrian Lupuşor, economist la „Expert-Grup”: Moldova este o piaţă liberă. Fiecare este în drept să-şi stabilească preţul în funcţie de cerere şi ofertă. Companiile au reacţionat aşa pentru că au simţit o creştere a cererii pentru produsele lor. În plus, trebuie să înţelegem că producţia a fost achiziţionată la cursul vechi, iar companiile au anumite cheltuieli curente multe dintre care pot fi legate de variaţia cursului actual. De aceea, diverse companii se ajustează atât la variaţiile cursului, cât şi la cererea sporită pentru produse. Dacă situaţia este grea în ţară trebuie să ne adresăm în primul rând la Guvern, la instituţiile publice, nu la cele private. În al doilea rând, statul trebuie să intervină doar atunci când piaţa dă eşec. Spre exemplu, mai multe companii se înţeleg - de comun acord să majoreze preţul, când se face o înţelegere de cartel. În cazul dat, trebuie să se expună Consiliul Concurenţei, dacă există o înţelegere de cartel sau nu. Guvernul alte pârghii nu are şi nici nu trebuie să intervină, pentru că dacă intervine în mod administrativ, dacă ne referim la produsele electrocasnice, atunci multe dintre afaceri vor falimenta sau multe companii vor dispărea. Iar pe termen lung, preţurile vor creşte. Niciodată intervenţia statului într-o piaţă liberă nu duce la rezultate pozitive. Dimpotrivă, duce la reducerea ofertei şi creşterea preţurilor.

Veronica Cojocaru, şef Direcţie politici şi relaţii cu publicul, Consiliul Concurenţei: Consiliul Concurenţei abordează problemele aferente preţurilor doar prin prisma calităţii mediului concurenţial. Deci, preţurile sunt stabilite ca urmare a interacţiunii libere dintre cerere şi ofertă. Evident că deprecierea bruscă a valutei naţionale poate modifica echilibrul dintre cerere şi ofertă la produse importate, ducând, astfel, la majorare. Dacă preţurile s-au majorat nu ţine enapărat de Consiliul Concurenţei, pe noi ne interesează mediul concurenţial.