Expert: Impozitele mari pe care le achită angajatorii îi fac să dea salarii „în plic”

Expertul economic Iurie Morcotîlo susţine că impozitele mari pe care trebuie să le achite angajatorii îi fac pe aceştia să achite salariile în plic. Pentru a combate fenomenul, autorităţile ar trebui, pe de o parte, să stimuleze angajatorii din punct de vedere fiscal, iar pe de altă parte, să depună un efort sistemic de identificare a companiilor şi a angajatorilor care achită salariul în plic şi să instituie pedepse pe măsură, transmite IPN.

Contactat de IPN, economistul a remarcat că presiunea fiscală este una dintre principalele cauze care provoacă agentul economic să achite salariile „în plic”.

„În Moldova, în ultimii 10 ani s-au făcut eforturi de a diminua ratele de impozitare, în primul rând cele pe venit. Rata corporativă s-a diminuat la 12%, însă rămâneau mari impozitele pe contribuţiile sociale, unde ponderea angajatorului era de 23%. Aceasta a fost acum diminuată până la 18% şi ipotetic ar trebui să scoată din umbră angajaţii”, susţine expertul. Dar efectele măsurii de diminuare a impozitului pentru contribuţiile sociale urmează abia în anii următori să se reflecte în statistică, când mediul de afaceri va avea convingerea că, indiferent de situaţia politică din ţară, măsurile întreprinse pentru stimularea lor se vor menţine.

Iurie Morcotîlo mai spune că, pentru a combate fenomenul muncii nedeclarate, FISC-ul şi Inspecţia Muncii trebuie să analizeze mai minuţios şi să-i pedepsească pe cei care oferă salarii „în plic”, orientându-se în special către companiile mijlocii şi mari.

„La noi, multe cazuri se depistau, dar se închideau ochii, indiferent de domeniu, fie construcţii sau cei din comerţ, nu se amendau sau se făceau nişte rapoarte de ochii lumii. În ultimul timp s-au înteţit cel puţin măsurile de control din partea FISC-ului”, constată expertul. Iurie Morcotîlo menţionează că este necesar să fie clar transmis mesajul că fenomenul salariului „în plic” nu va fi tolerat în Republica Moldova. „Se cere un efort sistemic de identificare a companiilor şi a angajatorilor care continuă practica. Să fie o combinaţie dintre stimulente şi penalizări”.

Fenomenul salariului „în plic”, menţionează economistul, este legat de aşa zisa „morală fiscală”. „Agenţii economici, când văd că banii publici pe care ei îi plătesc în buget nu sunt cheltuiţi eficient sau sunt furaţi, atunci ei sunt motivaţi să se eschiveze de la plata impozitelor, inclusiv a celor pentru angajat”. Din cauza eschivării fiscale, statul pierde în jur de 8 miliarde de lei, bani din care cel puţin jumate se poate atribui taxelor la contribuţiile sociale şi de asigurare medicală.

Pierde statul, dar au de pierdut şi angajaţii care acceptă salariile „în plic”, atenţionează Iurie Morcotîlo. Acest lucru se va reflecta în special atunci când persoanele vor atinge vârsta de pensionare, deoarece din suma pe care ei o primesc oficial, mai mică decât cea reală, se plătesc impozite. Respectiv, atunci când persoana va ajunge la pensie, va primi pensie cu mult mai mică decât ar fi primit dacă avea un salariu oficial mai mare. Persoanele care lucrează în lipsa unui contract de muncă nu sunt asigurate medical, iar în caz de boală vor suporta ei toate cheltuielile.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, munca nedeclarată a fost în uşoară creştere în anul 2018, alcătuind 6,6% din totalul salariaţilor, comparativ cu 6,2% în 2017. Prin munca nedeclarată se înţelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru şi sub autoritatea unui angajator, dar fără încheierea contractului individual de muncă. Practica de angajare în baza unor înţelegeri verbale este mai frecventă printre salariaţii bărbaţi. Domeniile în care salariaţii lucrează cel mai des în baza înţelegerilor verbale ţin de agricultură, comerţ şi construcţii.