GALERIE FOTO Cine sunt urmaşii lui d'Artagnan

Într-o încăpere modestă de la Sala Polivalentă, zeci de copii învaţă să fie „muschetari“. Foarte mulţi au ajuns aici după ce s-au îndrăgostit de celebrele personaje d'Artagnan, Athos, Porthos şi Aramis.

De cum intri în „împărăţia“ lor te izbeşte un miros de lucruri vechi amestecat cu transpiraţie. La mijlocul sălii, o plapumă de culoare neagră împarte încăperea în două. Aici se antrenează nu doar scrimerii, dar şi alţi sportivi.

I-am găsit pe copii efectuând exerciţii de încălzire. Câţiva dintre ei sunt novici în această lume. După câteva minute, şi-au luat echipamentele albe şi spadele, săbiile sau floretele, şi câte doi, au început să lupte.

Cum au devenit „muschetari“

„Eu practic scrima de la vârsta de şapte ani. Am ales acest sport pentru că am fost pasionat de romanul «Cei trei muschetari» a lui Alexandre Dumas. Părinţii au fost foarte bucuroşi când au aflat că doresc să fac scrimă“, spune Mihai Tănase (11 ani). Scrimerul a participat la două competiţii din oraşul Nikolaev (Ucraina), unde a ocupat locul întâi şi trei la categoria cadeţi (U-17).

Nichita Iachimciuc (12 ani) a devenit „muschetar“ în urmă cu jumătate de an. „Am decis să fac scrimă pentru că sunt pasionat de jocurile de calculator cu tematică istorică, despre cavaleri şi gladiatori“, ne povesteşte el.

„E bine pentru copilul meu să aibă o ocupaţie în afara orelor de la şcoală. Scrima îl ajută să se dezvolte atât fizic, cât şi mental. Mai bine să practice un sport decât să umble pe drumuri“, afirmă Irina, mama unuia dintre „micii muschetari“, în timp ce-şi aşteaptă odrasla să iasă de la antrenamente.

Marea problemă, lipsa de finanţe

Micii scrimeri sunt ghidaţi de sportivi cu experienţă, cei care ne reprezintă şi pe arenele internaţionale. „Scrima se poate dezvolta şi la noi. Sportivilor trebuie să le fie asigurate condiţii bune de antrenament şi să existe o finanţare continuă a deplasărilor la competiţii internaţionale“, afirmă sportivul şi antrenorul Boris Paghiev (23 ani), cel care s-a clasat anul trecut pe locul 8 la  Campionatul European U-23.

Şcoala sportivă specializată de scrimă a rezervelor olimpice pentru copii şi juniori este singura de acest fel din ţară. Instituţia a fost deschisă pe 1 septembrie 1979. Pe acele vremuri existau şcoli similare la Bender, Basarabeasca şi Călăraşi. Directorul şcolii din Chişinău, Vitalie Cojocari, este discipolul instituţiei de la Bender. Acum el luptă ca acest sport să nu dispară cu totul.

„De regulă, înscriem în şcoală copii de la vârsta de nouă ani. Înscrierea este gratuită. Cu toate acestea, unii părinţi ulterior se răzgândesc şi nu-i mai aduc, spunând că nu e serios ceea ce facem. Asta e din cauza că acest sport nu e popular la noi“, ne spune managerul.

„Problema principală este însă cea financiară. Echipamentele sunt procurate de autorităţile locale, însă deplasările sportivilor la competiţiile din străinătate sunt foarte costisitoare“, adaugă Cojocari.
„De regulă, sportivii care împlinesc 21 de ani sunt transferaţi la Centrul sportiv de pregătire a loturilor naţionale, deoarece şcoala nu dispune de resurse financiare suficiente pentru a-i sprijini şi pe seniori“, explică directorul instituţiei.

Performanţele şcolii

În anul 1999, Serghei Jelezov, discipolul şcolii, a câştigat Campionatul Europei la juniori. După aceasta a plecat în România şi a decis să evolueze pentru reprezentativa acestei ţări. În 2005, la Jocurile CSI şi a Ţărilor Baltice, desfăşurate în Rusia, echipa masculină a câştigat medaliile de bronz, la floretă.
„Toţi sportivii care fac parte din lotul naţional actual şi evoluează la competiţii internaţionale sunt discipoli ai şcolii noastre“, mai spune Cojocari.

Statul are bani doar pentru seniori

Costul unui echipament pentru maturi este de cel puţin 1.500 de euro, dar pentru copii acesta este gratuit, mai povesteşte managerul. „Deja după o perioadă de timp, pentru a avea performanţe mai bune, este necesar să cumperi câte ceva. Evident, părinţii înţeleg acest fapt şi investesc“, afirmă Cojocari.

Şcoala este finanţată de Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport a Consiliului municipal Chişinău. „Instituţia noastră activează datorită aportului enorm al direcţiei“, spune directorul. Un suport financiar semnificativ îl oferă şi Fundaţia Internaţională de Caritate «Pentru viitorul scrimei», fondată de Alişer Usmanov, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Scrimă.

Statul, prin Ministerul Tineretului şi Sportului, alocă bani pentru pregătirea şi deplasările scrimierilor, doar când aceştia ajung în categoria seniori. „În 2012 ministerul a acordat 134.136 de lei scrimerilor moldoveni. Aici intră cheltuielile pentru campionatul naţional, delegarea sportivilor la Campionatul Europei şi la turneele de calificare pentru Jocurile Olimpice“, a declarat Vitalie Savciuc, consultant superior al Direcţiei Sport de Performanţă, de la Ministerul Tineretului şi Sportului.