Alexandra Nan, un notar de nota 10

Povestea de viaţă a Alexandrei arată că poţi reuşi orice cu multă muncă şi ambiţie. Ea a intrat în notariat cu nota maximă, fără să aibă pe cineva din familie în breaslă, de la care să învețe meserie. Cu toate acestea, a ajuns un notar de succes. 

Profil:
Născută: 5.08.1980
Studii: Masterat Dreptul Afacerii
Carieră: Notar din 2007
Familie: Necăsătorită

Alexandra Nan are o istorie de viaţă impresionantă, fiind caracterizată de multe suferinţe, muncă, dar şi tărie de caracter. Toate au lucrat însă spre formarea ei ca om şi pentru încununarea unei cariere de succes. Tânăra şi-a petrecut prima parte a copilăriei la Valcani, unde tatăl era inginer agronom. Înainte să împlinească şase ani, mama Alexandrei a murit, fiind nevoită să se mute la bunica de la Sânnicolau Mare, unde şi-a petrecut restul copilăriei şi adolescenţa.

Crescând cu trei fraţi, Alexandra era mai degrabă un băiat decât o fetiţă, locul păpuşilor fiind luat de praştie, sabie, arc cu săgeţi sau minge. „Străbăteam câmpul şi aşteptam să treacă maşini ca să dăm cu pietre după ele. Odată am spart un parbriz şi am fugit. Altădată am făcut cornete de hârtie, le dădeam foc şi trăgeam. Una a nimerit în balconul unei vecine care pusese cămăşile soţului la uscat. Evident că au luat foc”, povesteşte Alexandra cu umor.

Geniul rebel

Când a fost suficient de mare ca să înţeleagă anumite lucruri, a fost nevoie de o schimbare majoră în viaţa tinerei. „Am crescut şi tata mi-a spus că unei domnişoare nu-i stă bine să spargă seminţe şi să joace fotbal”, a mai spus tânăra. Astfel, Alexandra s-a axat pe şcoală, iar în timpul liber făcea atletism şi gimnastică artistică. Ulterior a intrat şi la liceul din Sânnicolau Mare, fiind unul din cei mai buni elevi ai şcolii, motiv pentru care îşi permitea să-şi impună punctul de vedere chiar şi în faţa profesorilor. „La liceu am avut bursă de performanţă. Să iau un 9 era o tragedie. Nu pot să zic că eram tocilară, ci prindeam repede. Eram însă şi rebelă. Odată nu am fost de acord cu profesorul, m-am ridicat şi am plecat afară în timpul orei”, şi-a mai amintit Alexandra .

„De ce nu te faci notar?”

Încă de când era în liceu, Alexandra şi-a propus să urmeze cursurile Facultăţii de Drept din Timişoara, dar auzise că se intră numai dacă iei meditaţii cu un anumit profesor. „Nu concepeam aşa ceva şi am început să învăţ încă din clasa a 11-a. Am avut emoţii la istorie pentru că am făcut o greşeală, dar în final am intrat la fără taxă. Am fost ultima generaţie care a mai dat admitere”, a spus tânăra.

După finalizarea studiilor a încercat să lucreze în mai multe domenii, şi-a deschis şi o firmă de consultanţă juridică, dar intenţiona să intre în magistratură sau avocatură. Cineva a întrebat-o întâmplător „De ce nu te faci notar?”. Acela a fost momentul în care s-a pus pe învăţat şi a dat examen. „Eram șapte sau opt candidați și două locuri scoase la concurs”, și-a amintit Alexandra, care a intrat prima cu nota 10, fiind urmată de fiica unei judecătoare.  

Întrebări şi răspunsuri:

Ce s-a schimbat la tine după ce ai devenit notar?
Am devenit mai responsabilă, dar în relaţia cu oamenii nu m-am schimbat. Dacă de mâine nu mai sunt notar, nu mi-e frică de nimic, nu o să mor de foame pentru că mă pot adapta.

De ce este meseria de notar atât de râvnită?
În magistratură este foarte greu de intrat, în avocatură trebuie să iei apărarea poate unora care fură sau ucid. Aici totul este la înţelegerea părţilor, asta e partea frumoasă a profesiei. Să nu fim nici ipocriţi, este o meserie care aduce şi bani, iar programul este avantajos pentru cineva cu familie.

Ce-i place:
„Îmi place să fac sport foarte mult. Îmi place să alerg în natură, când e timp frumos sau la sală, iarna. Îmi place mult să citesc, dar şi să urmăresc un film bun”, a spus notarul.

Ce nu-i place:
„Nu-mi plac oamenii duplicitari, care spun una şi fac alta. De asemenea, nu-mi plac nici oamenii care sunt închişi, pentru că eu sunt o fire deschisă şi sociabilă”, a mai spus Alexandra.