Locuitorii din Dumbrăviţa au spus NU proiectului de a transforma comuna în autostradă. „Specialiştii” de la CJT au plecat acasă cu coda între picioare
0
Propunerea pentru lărgirea Drumul Judeţean DJ 691, care străbate localitatea Dumbrăviţa chiar prin centrul ei, a fost respinsă cu argumente solide de cetăţenii comunei.
Specialiştii Consiliul Judeţean Timiş au găsit rezolvarea traficului între autostrada Vestului şi Timişoara, aflată, din păcate, la mare distanţă de oraş. Mai exact la 15 kilometri, după două localităţi, Dumbrăviţa şi Giarmata. Conform măsurătoriilor, în Dumbrăviţa există cel mai intens trafic de pe un drum judeţean din Timiş.
Soluţia gândită de CJT a fost lărgirea drumului care străbate comuna Dumbrăviţa, de la două la patru benzi. Acum, când toată lumea scoate traficul greu din oraşe. Fără să se gândească o clipă la cei care locuiesc în această comună, privind doar avantajele şoferilor care tranzitează comuna, mai marii CJT se pregăteau să supună proiectul la vot, în şedenţa de rectificare de buget, programat pentru astăzi.
Politicienii judeţeni au crezut că cei de la Dumbrăviţa pot fi prostiţi. Au avut parte de o mare surpriză. Cu o zi înainte ca proiectul să intre în discuţie la CJT, la Dumbrăviţa a fost organizată, pe nepusă masă, o dezbatere publică. A fost iniţiativa consilierul judeţean liberal Adrian Păşcuţă, un locuitor al Dumbrăviţei.
„Opiniile sunt împărţite. Pentru a nu exista probleme, am dorit să adun autorităţile locale, judeţene şi cetăţenii din localitate. Să nu ne trezim ulterior cu impedimente, procese, blocări de drumuri. Mă intereseză să văd argumentele cele mai pertinente şi sper să ajungem la cea mai bună soluţie. Nu cred în soluţii perfecte. Dar există soluţii bune şi soluţii proaste. Din patru variante trebuie să o alegem pe cea mai bună. Altfel, dacă deciziile se iau din birouri ajungem la situaţia acestei autostrăzi, care se află o distanţă de două comune. Nu mă pronunţ înainte de a vedea ce doresc cetăţenii. Ca locuitor al Dumbrăviţei, doresc o fluidizare a traficului, să eliminăm poluarea şi pe cât posibil să excludem traficul greu din interiorul localităţii”, a spus Păşcuţă, înainte de dezbatere.
Prezentare slabă din partea specialiştilor din CJT
Reprezentanţii CJT s-au dus la Dumbrăviţa cu lecţia făcută pe genunchi, prezentând câteva slide-uri cu fotografii de pe o aplicaţie de pe telefon mobil, care, într-adevăr arâta traficul greu din Dumbrăviţa, au spus că este cel mai circulat drum din tot judeţul Timiş, că şoferii pierd zeci de minute în trafic, cât şi soluţia: o şosea cu patru benzi şi mai multe sensuri-giratorii.
Nimic mai mult, deşi în comună se vorbeşte că ar mai exista încă trei variante. CJT nu consideră o problemă nici faptul că recent au fost montaţi stâlpii pentru circulaţia troleibuzului, printr-un proiect european. Conform preşedintelui CJT, „sunt poveşti” că nu se pot muta!
Locuitorii adunaţi în sala de şedinţe de la Dumbrăviţa nici nu au avut răbdare să urmărească până la final prezentarea celor de la CJT. Au început vociferările.
„Am dori ca drumul să nu fie prin mijlocul comunei. Odată că vin foarte multe noxe, care în timp o să afecteze sănătatea populaţiei, pe de altă parte comunitatea s-ar rupe în două. Cele patru benzi ar îngreuna trecerea de pe o parte pe alta. Niciunde în lume nu se mai descarcă autostrăzi prin mijlocul localităţilor. Nu e vina Dumbrăviţei că cei care au gândit autostrada nu au găsit şi un drum mai rapid spre Timişoara. Avem una dintre cele mai frumoase comune periurbane. Nu mi se pare normal ca un drum de patru benzi să taie localitatea în două, care să susţină tot traficul înspre autostradă şi dinspre autostradă”, spune unul dintre localnici.
„Veniţi să locuiţi la mine. De la mine din casă până la actuala şosea sunt opt metri. Dacă mai iei patru, mai vin şi stâlpii, ce o să facă? O să bage troleibuzul pe la mine prin curte? Cred că nu trebuie să vă explic mai mult. De ce trebuie să te bagi în casa omului? Multe case vechi sunt făcut din văiugă. Se zguduie şi acum geamurile”, a adăugat un alt dumbrăviţean.
„Nu ar trebui extins acest drum la patru benzi. Cred că va creşte viteza reală de deplasare pe acest drum, iar atâta timp cât nu avem pasaje sau pasarele pentru pietoni, va fi o problemă. Această comună va fi ruptă în două. Dar nu cunosc proiectul, aştept să-l văd”, a declarat Sorin Mărcău, consilier local PNL la Dumbrăviţa.
"În toată Europa civilizată se încearcă scoaterea circulaţiei sau limitarea ei în toate localităţi"
După prezentarea făcută de specialiştii CJT, locuitorii comunei au putut lua cuvânt. Fiecare a explicat, cu argumente, de ce nu ar trebui să se facă proiectul de extindere la patru benzi a drumului care străbate comuna. Primul la microfon a fost Corin Cârcotă.
„Sunt de vreo 15 ani dumbrăviţean. Am plantat mai mult de 20 de copaci, am construit o casă, am făcut ce s-a hotărât acum 125 de ani, când s-a înfiinţat satul. În toată Europa civilizată se încearcă scoaterea circulaţiei sau limitarea ei în toate localităţile mici sau mari. Dumbrăviţia de ce să nu dorească acelaşi lucru? De ce să nu dorească un centru pietonal? Timişoara, în prima fază a scos circulaţia autoturismelor, apoi tramvaiele, acum nici bicicletele nu mai au voie. Prin Dumbrăviţa, Consiliul Judeţean vrea să treacă o autostradă. Eu personal, şi vecinii mei, nu dorim acest lucru. Trebuie să avem în vedere că lărgirea drumului va afecta zeci de case şi că vor dispărea locurile de parcare din faţa lor. În acelaşi timp, case bătrâneşti, în stare foarte bună de altfel, vor avea de suferit. Majoritatea caselor din sat au la ora asta strada mai sus decât pervazul.
Satul va arăta cumplit. Circulaţia va fi bulversată de trecerile de pietoni şi de nenumăratele intersecţii. Cu siguranţă va creşte numărul de accidente şi poluarea. La Deta, Lugoj, Caransebeş, Domaşnea problema s-a rezolvat prin scoaterea traficului de tranzit în afara localităţilor. De ce să nu se întâmple acelaş lucru şi la Dumbrăviţa. Trecerea la patru benzi ar transforma satul nostru într-o suburbie a Timişoarei. Oare asta dorim? Sau dorim să rămânem o zonă rezidenţială, cochetă şi liniştită alături de capitala Banatului. Soluţii se pare că există.
Domnule primar, domnilor consilieri, sper să nu ascultaţi ordinele politice venite de la centru şi să lucraţi să decideţi în slujba cetăţenilor Dumbrăviţei. Nu dorim această şosea chit că pierdem timpul pe şosea. Traficul de tranzit trebuie scos din sat”, a spus Corin Cârcotă.
„Nu m-am mutat de foarte mult timp în Dumbrăviţa. Dar am făcut acest lucru din câteva motive bine întemeiate. Aerul curat de care eu beneficiez lângă pădure, de liniştie şi mai puţin pentru alte facilităţi. Majoritatea celor care locuim aici ne dorim o viaţă liniştită. Dacă este să ne referim la acest proiect, trebuie să ne întrebăm dacă se face pentru noi ca şi cetăţeni ai Dumbrăviţei sau pentru cei care tranzitează localitatea. Această dezbatere organizată de un consilier judeţean ar fi trebuit făcută de administraţia locală. În primul rând noi suntem cei afectaţi de acest proiect. Să ne hotărâm ce vrem pentru viitor. Cei care avem copii, să nu poată să ajungă singuri până la şcoală? Majoritatea dintre noi nu avem curaj să îi trimitem până la colţ după o pâine. E o poveste asta cu giraţiile. Între ele se va circula cu peste 80 de kilometri pe oră”, a afirmat un alt cetăţean.
„M-am mutat aici cu mari sacrificii, cu gredite, ca să-mi cresc copilul într-o comună liniştită, nu în Timişoara. Preţul muncii mele ăsta este. Nu am plătit 15 ani credit să vină autostrada la mine în faţa casei. Nu sunt de acord, mi se pare o mare porcărie, un joc politic, cred că sunt foarte multe alte variante. Normal era să prezentaţi toate cele patru variante, nu pentru care doriţi realizarea. Sunt prea supărată că se ajunge în secolul XXI să treacă autostradă prin localitet, între şcoală, grădiniţă şi copiii noştri”, a continuat o locatară.
"Am locuit nouă ani în Shanghai, patru ani în Japonia, în Singapore, în Taiwan"
„Sunt foarte bucuros că locuiesc în Dumbrăviţa. Pot să ies pe terasă şi pot să admir liniştea. Aud doar traficul de pe centură. Am locuit nouă ani în Shanghai, patru ani în Japonia, în Singapore, în Taiwan, şi cunosc foarte bine ce înseamnă traficul crescut. În Shanghai, locuiam la etajul 13 şi nu auzeam gălăgia de jos. Aş fi vrut să văd în prezentarea făcută implicaţiile pentru noi. Să vă faceţi empatici cu noi, trebuie să faceţi pentru noi lărgirea drumului. Ce se va întâmpla cu parcul? Cine credeţi că va mai lăsa copiii să vină aici. E şcoala lângă drum. Nu mai vorbim de nivelul noxelor şi gălăgiei. Aş fi foarte bucuros dacă ne-aţi spune ce se va întâmpla în 30 de ani. Plătesc impozitul la Dumbrăviţa şi vă spun că nu sunt de acord cu această variantă”, a spus Sebastian Mihai.
Unii nu sunt de acord cu niciun proiect care aduce traficul în localitate.
„S-au auzit voci care spuneau că deviem traficul şi o ducem către pădure. Trafic în Dumbrăviţa nicăieri! Indiferent că tragem pe strada principală sau lângă pădure ni se ia aerul. Acea pată verde este unicul plămân care ne lasă să respirăm de la un centru atât de poluat cum este Timişoara, să nu mai spunem că pe partea cealaltă a pădurii este Continentalul. Dacă lăsăm şi traficul aici ne tranformăm într-un sat de toxicomani”, a punctat un alt cetăţean.
"Noi românii, de vreo 26 de ani, suntem exact contra ceea ce se gândeşte în Europa"
„Categoric nu acestei descărcări prin centrul Dumbrăviţei. Şi mă îngrozesc numai la gândul că poate fi o descărcate lângă pădure. Noi românii, de vreo 26 de ani suntem exact contra ceea ce se gândeşte în Europa. În toată Europa se descentralizează, noi centralizăm. În toată Europa se fac descărcări de trafic în afara localităţilor, noi le băgăm în localităţi. Nu se poate. Mulţi aţi trecuit prin Otopeni. Dumbrăviţa poate ajunge un nou Otopeni. Mă miră că nu s-au gândit pasarele să trecem strada. Doresc să pot să-mi trimit copilul singur la şcoală, să trăiesc într-o localitate liniştită, curată, cochetă, nu cu un trafic greu, supraaglomerat ca acum. Putem trăi şi noi ca afară, dar cu condiţia să implementăm reguli, cu amenzi. Cine respectă regulă trăieşte bine, cine nu respetcă, plăteşte. Cei care locuim aici vrem să putem să ne hotărâm singuri soarta”, a afirmat Adrian Cireap.
„Centura în jurul oraşului Timişoara ar fi trebuit să fie de mult o prioritate pentru Consiliul Judeţean. Legat de Dumbraviţa, mă deranjează zgomotul, poluarea, pericolul şi accidentele. Cred că trebuie găsită altă soluţie, care să ţină cont de ce aţi auizt în seara asta aici. Nu puteţi face abstracţie de dorinţele celor care sunt aici. Înainte de a face un proiect mare şi de a investi o groază de bani, pentru că banii vin tot de la noi, trebuie să fim consultaţi, iar când se investeşte noi să fim încântaţi, bucuroşi, să ne placă”, afirmă o altă persoană.
Văzând părerile oamenilor, Traian Stancu, vicepreşedintele CJT, prezent la dezbatere, s-a făcut de râs spunând că de fapt nu s-a prezentat realizarea unui drum pe patru benzi – chiar dacă asta au făcut colegii săi, ci că se vorbeşte doar de un drum care trebuie reparat. „Noi am venit astăzi fără nicio variantă! Am prezentat un studiu de fezabilitate”. Stancu a fost huiduit şi a fost făcut „mincinos”.
Pe lângă varianta cu lărgirea drumului judeţean prin comună, localnicii vorbesc de încă trei soluţii: una dintre ele realizarea unui drum pe lângă liziera Pădurii Verzi, o alta prevere bulevardul Petre Ţuţea, de pe centură până la sensul-giratoriu de pe Calea Aradului, iar a patra variantă prevede o descărcare nouă de pe autostradă şi un drum nou care să unească autostrada până la intersecţia centurii de pe Calea Aradului.
Se încarcă comentariile...
