Portret/Stela Hanusz a învins cancerul de sân
0Mureşeanca a fost operată acum nouăsprezece ani de cancer de sân şi a decis să ajute şi alte femei aflate în aceaşi situaţie.
Mureşanca Stela Hanusz a primit la doar 38 de ani o veste groaznică din partea medicilor: a fost diagnosticată cu cancer la sân. „Am avut un lipom pe stern, şi deşi toţi mi-au spus că e doar o bulă de grăsime, am simţit nevoia să verific. M-am dus la medic în 5 mai 1990 să îmi operez lipomul, iar în timpul operaţiei medicii au descoperit că era vorba de cancer mamar şi au decis să-mi taie sânul şi ganglionii limfatici de sub braţ”, povesteşte femeia.
Suferinţă continuă
După operaţie vestea că e bolnavă de cancer a căzut ca un trăznet. „Am intrat în panică la aflarea veştii, mai ales că aveam doi copii, unul de patru ani şi unul de 11 ani. Problema era că atunci erau informaţii minime asupra cancerului, pentru mine, ca şi pentru majoritatea, cancerul era echivalent cu moartea. Eu eram singură că voi muri, mai ales că şi mama mea murise tot de cancer de sân”, mărturiseşte mureşeanca. După operaţie au urmat tratamente oncologice costisitoare, iar după doi ani mureşeanca a suferit o recidivă, pe care însă a trata-o chirurgical. De asemenea a mai suferit şi o operaţie de histerectomie, care a făcut-o să intre în pensie de boală.
Sprijin pentru semeni
După toate cele trei intervenţii chirurgicale Stela Hanusz se simţea foarte rău şi a dorit să afle de ce. Un medic care a văzut interesul femeii pentru boală, precum şi cunoştinţele acumulate de pe Internet, a sfătuit-o să spună şi altor femei ceea ce ştie. „În 1996 m-am întâlnit cu patru femei bolnave de cancer de la mine din cartier. Am vorbit despre suferinşa noastră şi am decis să continuăm să ne întâlnim. După primele luni eram deja 16 femei bolnave de cancer care ne întâlneam şi discutam frustrările şi temerile pe care le aveam. Cu timpul am devenit ca o familie şi am decis să oficializăm întâlnirile formând în 2000 Asociaţie „Destine Comune”. De-a lungul anilor în cadrul asociaţiei au trecut 800 de femei”, povesteşte mureşeanca.
Munca , o cale de salvare
Chiar şi atunci când nu mai avea putere să se ridice în pat, Stela Hanusz nu şi-a pierdut optimismul. „Mă ajută mult faptul că vorbesc cu oamenii, că sunt un sprijin pentru alte femei, că am sentimentul că cineva are nevoie de mine. De câţiva ani sunt invitată la nişte workshop-uri la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj, unde le vorbesc studenţilor despre cancerul de sân. Faptul că sunt mereu informată, că am mintea ocupată e foarte important pentru mine. Munca m-a salvat şi mă salvează zi de zi”, mărturiseşte mureşeanca.
Întrebări şi răspunsuri:
Cum a reacţionat familia dumneavoastră la aflarea tragicei veşti?
A fost mereu alături de mine, chiar dacă copiii erau încă mici. Ţin minte că îmi era foarte rău o dată, iar fiul meu care era în clasa I mi-a făcut o supă şi mi-a adus-o la pat. Copiii au avut multe de învăţat din suferinţa mea, sunt şi ei nişte învingători.
Ce le sfătuiţi pe femeile care sunt suspecte de cancer de sân?
Femeile trebuie să-şi facă neapărat un control. E foarte important ca diagnosticul să fie pus de o echipă de medici formată din chirurg, imagist şi histopatolog. Abia după ce toţi au văzut despre ce e vorba se poate interveni.
Ce-i place:
Îmi place psihologia, în fiecare persoană descopăr ceva deosebit, mă îmbogăţesc de fiecare dată când vorbesc cu cineva. Îmi place să vorbesc cu tinerii. Apreciez sinceritatea oamenilor. Iubesc arta, muzica, dansul, litaratura. Mă simt bine în mijlocul naturii şi îmi place mult să călătoresc.
Ce nu-i place:
Nu-mi place ipocrizia, compromisurile mizere. Nu suport lipsa de bun simţ. Nu apreciez oamenii care nu au verticalitate. Nu-mi place munca de rutină. Nu-mi place lipsa de atitudine socială a oamenilor.
Profil:
Data naşterii: 8 iunie 1951 la Târgu-Mureş
Studii: Şcoala Postliceală sanitară
Profesie: preşedinte Asociaţia „Destine comune”