„Templul“ de la Predeal ridicat cu bani de la elevi şi profesori în cinstea eroilor dintr-o crâncenă bătălie a Primului Război Mondial

Bătălia din 10/23 octombrie 1916 de la Predeal, din Primul Război Mondial, a fost una specială. Localitatea de graniţă din vechiul Regat a fost apărată cu eroism de soldaţii români, în cinstea lor ridicându-se zece ani mai târziu un monument, cunoscut sub numele de Templul de la Predeal.

„Deşi inferiori numericeşte soldaţii români au dat dovadă de eroism şi bravură - cum de altfel au consemnat şi cronicile istorice inamice - «(...) apărând până la ultima suflare a vieţii gara şi satul Predeal». (...) În Vechiul Regat, Predealul era o localitate de graniţă. Tocmai din acest motiv, bătălia din 1916, a avut şi o teribilă încărcătură simbolică. Practic, clădirea gării nu era doar «o linie de despărţire între fraţi» ci a devenit şi «un templu al celei mai curate jertfe a neamului pentru mărirea ţării şi liberarea fraţilor»“, prezintă istoricul Gabriel Sarcină.

Elevii şi profesorii au donat pentru ridicarea monumentului

După un deceniu de la această bătăşie crâncenă, autorităţile locale au venit cuj iniţiativa să ridice un monument comemorativ chiar pe linia unde o aripă a gării, distrusă de bombardament şi din care mitralierele româneşti au tras în duşmani până când au fost ucişi. 

„Prin ridicarea acestui monument se dorea - asemenea anticei inscripţii de la Termopile - să se povestească «miilor de călători, cari se perindă zilnic pe dinaintea fostei gări de frontieră, preţul cel mai greu cu care s-a plătit mutarea graniţei şi jertfa cu care am câştigat dreptul de a fi stăpâni în ţara noastră întregit㻓, precizează istoricul.

Ministerul Instrucţiunii Publice s-a implicat în strângerea de fonduri. „În data de 23 Octombrie 1929 (exact la 13 ani de la evenimentele narate), la sugestia forului tutelar, şcolile din România Mare au întrerupt ultimă oră de curs pentru a rememora alegoric confruntarea de la Predeal. Totodată, a fost lansată o colectă publică în care elevii erau rugaţi să contribuie cu câte 1 leu, profesorilor şi personalului auxiliar lăsându-li-se libertatea de a contribui cu cât doresc“, arată Gabriel Sarcină.

Un elev gorjean a donat 200 de lei

Şi elevii din Târgu Jiu au donat pentru ridicarea monumnetului. Istoricul Gabriel Sarcină a descoperit în arhive că un elev a donat singur 200 de lei, o sumă enormă la vremea respectivă: „Am identificat la Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Gorj un tabel cu sumele subscrise de elevii şi profesorii de la Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu”. Din păcate, fiind mai numeroşi, elevii nu au fost trecuţi nominal, ci doar pe clase (I-VII), cu excepţia şcolarului Nic. Niculescu care a donat singur 200 de lei (!!!). În schimb fiecare profesor a contribuit cu 20 lei de persoană. Aşa cum am procedat şi altădată redăm numele acestor nemuritori, unii dintre fiind implicaţi în diverse ipostaze şi în timpul Marelui Război: preoţii Ion Mălăescu şi Gh. Gâţă, Ion Rizu, Nicolae Andreescu, Albrecht Preinhedt, Gh. Ardeleanu, Barbu Mazilu, I. Stănculescu, Al. Mihuleţ şi C-tin Michăileanu. Gesturi minimale care ne onorează pe noi astăzi, dar care în acelaşi timp ne şi obligă să le urmăm pildele.