Secretele sumbre ale unei case vechi: pe prispa ei s-au depozitat capetele pandurilor executaţi de turci

Conacul Cornea Brăiloiu şi casa Măldărescu sunt cele mai vechi construcţii civile din municipiul Târgu Jiu. Prima a a fost construită între 1699-1710, iar cea de-a doua la începutul secolului al XIII-lea.

Casa Măldărescu este situată, pe strada Tudor Vladimirescu, fiind una dintre cele mai frumoase clădiri din municipiul Târgu-Jiu. A fost construită în jurul anului 1719. „6 septembrie 1719, printre cei 66 de boieri şi feţe bisericeşti ce se plângeau către Eugeniu de Savoia de faptele boierilor Ştirbei şi Băleanu era şi un Gheorghe Măldărescu. Este posibil ca acesta sau un fiu al său să fi construit casa. (…) În 1821, Paşa care a venit pentru a îi pedepsi pe pandurii lui Tudor Vladimirescu s-a stabilit în Casa Măldărescu”, se arată în lucrarea „Istoria Târgu Jiului” a istoricului Alexandru Ştefulescu.

Casa Măldărăscu a fost scena unui episod cumplit în istoria oraşului Târgu Jiu. După înfrângerea Revoluţiei din 1821, turcii au făcut grămezi în pridvorul casei din capetele pandurilor pe care-i omorau.

Casa Măldărescu are un trecut încărcat de semnificaţii. Aici a funcţionat prima şcoală publică din istoria modernă a învăţământului gorjean, în anul 1832. Tot aici s-a jucat prima piesă de teatru în Târgu-Jiu, în anul 1834, ambele iniţiative aparţinând dascălului Constantin Stanciovici-Brănişteanu. Casa aparţinea atunci pităresei Uţa Măldăreasca, aceasta închiriind cinci dintre camere pentru a se înfiinţa şcoala, în care învăţau în jur de 170 de fete şi băieţi.

„În iunie 1832, şcoala a fost vizitată de către generalul conte Pavel Kiseleff, alături de Gh. Bibescu şi Al. Ghica. Vizitatorii au fost mulţumiţi de pregătirea elevilor. (…) În 1856 în Casa Măldărescu au fost încartiruiţi o parte dintre ofiţerii austrieci care au trecut prin Gorj”,

arată Ion Duguleanu în lucrarea „Târgu-Jiu-Case. Oameni. Destine”.

În 1906, proprietar al casei Măldărescu era Vasile Popescu, iar în 1929, casa devine proprietatea lui Mihail V. Popescu, fost subdirector al Băncii Generale a Gorjului. După 1950, Casa Măldărescu a intrat în patrimoniul Ministerului Finanţelor. După 20 de ani a fost destinată ca sediu al şcolii populare de artă. 

Casa a fost redobândită, după anul 1990, de către urmaşii lui Mihail V. Popescu. Ei au vândut-o Fundaţiei şi Universităţii Particulare Jiul de Sus, care, cu fonduri proprii şi cu sprijin de la Ministerul Culturii, a reuşit să o restaureze. 

Conacul în stil brâncovenesc „Cornea Brăiloiu“ este cea mai veche construcţie civilă din municipiul Târgu Jiu. Casa, aflată pe lista monumentelor istorice, a fost restaurată şi se află în administrarea Mitropoliei Olteniei.

Conacul este construit în ultimii ani ai secolului al XVII-lea, în aceeaşi perioadă în care Constantin Brâncoveanu ridicase palatul de la Potlogi. A fost construit de marele ban al Craiovei, Cornea Brăiloiu, între 1699-1710. Interesant este că o parte din meşterii care au înălţat conacul pe beciuri mai vechi au lucrat şi pe şantierul de la Potlogi. 

Istoria zbucimată a casei 

Casa a aparţinut banului Olteniei, Cornea Brăiloiu, până la moartea sa în anul 1705, după care a revenit urmaşilor săi, Dositei şi lui Vasile. La jumătatea secolului al XVIII-lea, conacul ajunge în proprietare lui Geanoglu, ginerele Stancăi Obedeanu, fiica lui Dositei Brăiloiu. În anul 1803, casa este vândută lui Hagi Moscu, iar în anul 1860 este cumpărată de Dimitrie Pleniceanu, în proprietatea căruia se află până în anul 1925 când este donată Eforiei Şcoalelor. 

Direcţia Monumentelor Istorice a început, în anul 1975, ample lucrări de restaurare, care au fost oprite după doi ani ca urmare a desfiinţării instituţiei. Clădirea a fost folosită ca orfelinat, sediu al Muzeului Judeţean, apoi casă de oaspeţi a PCR. Casa se degradează, iar în anul 1988, lucrările de restaurare sunt reluate de către autorităţile locale, cu ajutorul Muzeului Judeţean Gorj, însă sunt stopate după numai un an, atunci când conacul era aproape refăcut. Casa a trecut, apoi, în administraţia mai multor unităţi: ICSAP, o unitate de alimentaţie publică, OJT Gorj, Inspectoratul pentru Cultură Gorj, Primăria Municipiului Târgu Jiu şi, în final, Mitropoliei Olteniei. În tot acesta timp, casa a ajuns o ruină, pentru că s-a furat lemnăria, acoperişul, ţigla şi chiar cărămizi din ziduri. Până la urmă, Ministerul Culturii alocă sumele necesare restaurării. Conacul este acum restaurat şi este sediul Protoieria Târgu-Jiu Nord.