Obârşia misteriosului ansamblu zoomorf ridicat de Brâncuşi la Târgu Jiu: „Aş face nişte mese din pietrele pe care călcăm“

În curtea casei Barbu Gănescu, din centrul oraşului Târgu Jiu, se află cinci mese de piatră şi un ansamblu zoomorf, despre care unii specialişti şi cunoscători ai artei spun că sunt atinse de geniul lui Brâncuşi.

În casa Barbu Gănescu a locuit Constantin Brâncuşi în perioada 1937-1938, iar în această perioadă a muncit la capodoperele care fac parte din Ansamblul Monumental "Calea Eroilor":  Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana fără de Sfârşit.

În timpul şederii sale, Brâncuşi ar fi adus o serie de pietre cu forme diferite, în general de animale, dar a realizat şi cinci mese mici, realizate din suprapunerea unor pietre. Pietrele care formează ansamblul zoomorf ar fi fost aduse, conform cunoscătorilor artei brâncuşiene, de pe râul Blahniţa.

“Grădina cu vietăţi de piatră” este denumirea dată acestui ansamblu. "Denumirea de mai sus o luăm după studiul publicat în 1999 de Lucian Radu Stanciu, controversat brâncuşiolog bucureştean, însă cartea din 1971 despre operele de la Târgu-Jiu a profesorului Ion Mocioi statuează fără tăgadă că autorul pieselor de piatră este chiar Constantin Brâncuşi. În filmul cuprinzând imagini inedite din Gorj şi din timpul construcţiei Coloanei ce se poate accesa pe internet, sursă fiind Centrul National de Artă şi Cultură "Georges Popidou”, la minutul 51 se văd mesele de piatră, casa Gănescu şi imagini cu bănci şi flori din grădină. Totodată, alte documente din arhiva lui Petre Popescu Gogan, consultate de mine şi publicate aici şi în revista «Brâncuşi», confirmă mesele brâncuşiene şi ansamblul zoomorf din grădina casei Gănescu din Târgu-Jiu", spune scriitorul Alex Gregora în publicaţia Gorj News.

"Mesele au fost aranjate de Brâncuşi"

Scriitorul gorjean aduce argumente solide în sprijinul ideii că Brâncuşi este autorul misterioaselor pietre şi ne oferă o declaraţie care elucidează istoria acestui ansamblu necunoscut: "Victoria Roşianu, născută Bălănescu, fiica proprietarului casei amintite în acea vreme, îi declară lui Tretie Paleolog că ştia de realizarea meselor, de înţelegerea lui Constantin Brâncuşi cu tatăl său şi cu privire la modul în care acestea erau amplasate.

“Subsemnnata Victoria Roşianu, născută Bălănescu, declar prin prezenta că în grădina fostei noastre case părinteşti din Târgu-Jiu Reg. Oltenia, str. Victoriei 2 au fost 5 mese din piatră de moară aranjate de sculptorul Brâncuşi, care a fost oaspetele tatălui meu, în perioada când s-a executat ansamblul arhitectonic din oraş – adică masa păcii, portalul şi coloana. Mesele au fost aranjate de Brâncuşi în înţelegere cu tatăl meu căruia i-a cerut într-o zi să accepte o surpriză din partea lui cerându-i şi 2 – 3 oameni, puţin ciment. Pietrele de moară proveneau de la moara bunicului meu. Pietrele rotunde au fost zidite în curtea casei. Mesele aveau următoarea amplasare:  1.În faţa casei – faţa din str. Victoriei în aceeaşi linie cu teiul – o bucată;  2.Trei bucăţi în faţa ceardacului principal din piatră;  3.O bucată în faţa de nord a casei între ceardacul de lemn şi colţul casei. Masa a fost distrusă, adică partea de sud spartă de un camion în 1944. Celelalte patru bucăţi au fost întregi până în 1954 când am plecat definitiv din imobil şi oraş".

Scriitorul Alex Gregora ne mai oferă, în articolul apărut în publicaţia gorjeană, o nouă declaraţie care aparţine unei persoane apropiate genialului sculptor.

"Târgujianul D.Micu Gh. Marcu, prietenul al lui Brâncuşi, confirmă, desigur, tot în scris, realizarea meselor brâncuşiene din grădina casei lui Bălănescu.

“Subsemnatul, D.Micu Gh. Marcu – medic veterinar, domiciliat în Tg.Jiu, str. Eroilor, nr.39, declar că în vara anului 1938 sculptorul Const. Brâncuşi, care locuia în casele de pe str. Victoriei nr. 2 a folosit nişte pietre vechi de moară utilizate drept pavaz, pentru nişte mese de grădină. Acestea erau în număr de 3 – 4 mese, alcătuite astfel: o piatră de moară drept bază, un bolovan drept picior şi o altă piatră drept tablă. Mai declar că însuşi Brâncuşi înainte de a le face mi-a spus într-o conversaţie: “Ce-ai zice dacă aş face nişte mese din aceste pietre pe care călcăm”?

Încercare de reconstituiure a meselor 

Renumitul cercetător în brâncuşiologie Tretie G. Paleolog a încercat, în anul 1965, şi o reconstituire a meselor de piatră.
 

"La data de 9.2.1965, Organizaţia P.M.R. a raionului Tg.Jiu a dispus ca IGO să dea 4 oameni pentru a reconstitui experimental una din mesele brâncuşiene din Grădina Casei de Oaspeţi a PMR construită de Gănescu, trecută sub numele familiei Bărbulescu ca monument istoric şi proprietatea familiei Bălănescu până în 1950. Subsemnatul T.G. Paleologu, cu şeful IGO, Brelea Ion şi muncitorii Capcea Ilie, Băicoiu Constantin, Percea Ion şi Pădure Ion am montat una din mesele desfăcute. Am făcut 5 fotografii ale mesei. Am adunat în aceeaşi zi declaraţii de la martorii inginer Şerbănescu Cornelia, Dr. Aposteanu, Dr. Micu G. Marcu, laboranta Stănoiu Paula, ing. Victoria Roşianu, Directoarea Muzeului din Tg.Jiu, Elena Udrişte mi-a citit fişa pe care a făcut-o despre acest monument istoric în 1962 la adresa Direcţiei Monumetelor Istorice din Bucureşti. (…) Ss/”.

Masa Rebut se află lângă ansamblul zoomorf

Lângă ansamblul zoomorf din curtea casei Barbu Gănescu se află şi Masa Rebut, prima încercare a lui Brâncuşi de realizare a Mesei Tăcerii, lucrarea aflându-se pe lista monumentelor istorice.
 

Ansamblul misterios a fost recreat de autorităţile locale în urmă cu puţin timp, la solicitarea unor oameni de cultură din Gorj. Unul dintre aceştia, profesorul Zenovie Cârlugea, remarca la una dintre întâlnirile cu reprezentanţii primăriei:

"Iniţiativa Primăriei Târgu-Jiu, a Centrului de Cultură „Constantin Brâncuşi” şi a unor oameni de cultură târgujieni trebuie salutată cu toată consideraţia. S-ar putea crea astfel, în jurul mesei-rebut alcătuită din picioarele meselor sculptate în 1937 şi 1938 (care, pe bună dreptate, a fost adusă aici din Parcul Coloanei, în urmă cu câţiva ani) un spaţiu ambiental de real interes pentru iubitorii şi cercetătorii operei şi vieţii lui Constantin Brâncuşi, ştiindu-se că multe din sculpturile acestuia amintesc direct, prin morfologia lor, de formele pe care natura le-a şlefuit în imemoriale perioade geologice (Începutul lumii, Noul născut, Portretul lui Eileen, Animal nocturn, Miracolul, Peştele, Leda, Sculptură pentru orbi, Ţestoasa ş.a.).”

Scriitorul Alex Gregora susţine că mai sunt multe de făcut în privinţa punerii în valoare a ansamblului zoomorf: "Bucuria sinceră din urmă cu doi ani a fost pentru toţi iubitorii de artă de scurtă durată. Genialii funcţionari ai Centrului “Brâncuşi”, başca cercetători s-au mulţumit doar cu plasarea unei tăblii cu explicaţiile de rigoare. 

(...) Mai cunosc şi faptul că arhitecul Iulian Cămui este autorul unui proiect de amenajare a spaţiului din jurul casei Gănescu, cuprinzând şi aranjarea meselor şi ansamblului zoomorf. Am bănuieli că părţi ale meselor există şi pe holurile Muzeului de Istorie din Târgu-Jiu, o bancă de lemn cu siguranţă. Sunt convins că în ceea ce priveşte acest caz, al meselor de piatră brâncuşiene şi ansamblului zoomorf , doar instituţiile statului de forţă mai pot face ordine. Dezordinea şi dispariţia unor lucrări artistice aparţinând patrimoniului cultural al judeţului Gorj trebuie tratate cu fermitatea doctorului ce taie în carne vie ca să înlăture o tumoare!"