Misterele cetăţilor din România: valurile de pământ, sanctuarele din Sarmizegetusa Regia şi locul unde au fost martirizaţi primii mucenici ai Dobrogei

Cetăţile României constituie puncte turistice importante pentru cei interesaţi de istorie. Aceste aşezări ascund şi acum secrete nedescoperite.

Cetatea Enisala este singura cetate medievală din Dobrogea. Este una dintre principalele atracţii turistice, mai ales că peisajul este unul deosebit. Cetatea a făcut obiectul mai multor proiecte de restaurare în ultima vreme, astfel că se păstrează în condiţii bune. 
 

Cetatea Enisala datează din urmă cu peste 700 de ani. A fost construită în secolul al XII-lea de către negustorii genovezi de la gurile Dunării, care aveau misiunea de a observa navele comerciale care se apropiau pe apă. Astfel, cetatea a fost ridicată pe un loc de unde se putea vedea cu uşurinţă toată circulaţia vaselor. În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, cetatea a făcut parte din Ţara Românească, iar în secolul al XV-lea a fost ocupată de otomani, care au folosit-o câteva sute de ani ca fort militar, după care au abandonat-o. 
 

A fost construită ca o fortificaţie militară. Locul ales nu avea doar rol de observare, ci şi de apărare, fiind construit pe cel mai  înalt deal calcaros dintre lacurile Razim şi Babadag. De aici se poate vedea atât DCelata Dunării, dar şi Marea Neagră şi Podişiul Babadag. Lângă ruinele cetăţii au fost descoperite mormintele negustorilor. Accesul este facil, drumul fiind asfaltat, iar vizitarea cetăţii durează în jur de o oră. 

Cetatea Halmyiris, locul în care au dăinuit mai multe civilizaţii

Cetatea Halmyiris se găseşte în Tulcea, lângă satul Murighiol. Este una dintre cele mai vechi din ţara noastră. Conform istoricilor, cetatea a fost ridicată de romani, dar pe amplasamentul pe care se afla o necropolă a geto-dacilor. Cetatea a avut un rol important şi a dăinuit timp de zece secole. Locul a cunoscut prezenţa mai multor civilizaţii, începând cu cea geto-dacilor şi până la cea a grecilor. Aici ar fi fost martizaţi primii mucenici ai Dobrogei. Este vorba de monahul Astion şi preotul Epictet. Cercetările arheologice au început în anul 1981 şi, apoi, au fost găsite osemintele celor doi martiri. Pe pereţii criptei au fost descoperite inscripţii în limba greacă. Cetatea are formă de trapez, latura mică fiind poziţionată în partea de nord. În perioada ocupaţiei romane, cetatea a fost denumită „satul marinarilor“. O parte din vechiul zid de apărare se mai păstrează şi acum. 

Cetatea Histria, cea mai veche din România

Cetatea Histria se află aproximativ 60 de kilometri distanţă de Constanţa, lângă localitatea Istria, fiind cea mai veche din România. Datează din anul 650 înainte de Christos. A fost întemeiată de grecii din Milet. Are o poveste unică. Cetatea a fost locuită timp de 1300 de ani, iar ruinele ei se aseamănă foarte mult cu cele care se găsesc pe insulele greceşti. Histria a fost uan dintre cele mai mari aşezări umane antice din România. Cea mai mare dezvoltare a cetăţii a fost în perioada geţilor. S-a aflat sub stăpânirea lui Burebista, iar, apoi, a fost cucerită de romani. A fost ridicată la rang de episcopie în secolul V d.Chr. 

Săpăturile arheologice au început în primele decenii ale secolului al XX-lea şi au fost conduse de Vasile Pârvan. S-au găsit obiecte de ceramică şi sticlă, basoreliefuri, sculpturi, inscripţii şi piese metalice care datau din timpul civilizaţiei grecilor şi romanilor. În prezent se poate vizita vechiul zid de apărare, mai multe temple ale zeilor Olimpului şi străzi de acum 2000 de ani. 

Cetatea lui Menumorut

Cetatea Biharia se află în judeţul Bihor. Aşezarea este legată de eroul transilvan Menumorut, care a rezistat, în secolul al X-lea, în interiorul cetăţii atacurilor maghiare timp de 13 zile. A fost învins până la urmă şi a preferat să-şi sacrifice fiica şi s-o dea ca soţie adversarului pentru a păstra cetatea. 

Nu se cunoaşte cu exactitate data la care a fost înălţată şi nici de către cine. Cert este că în apropierea fortificaţiei au fost găsite vestigii istorice care aparţin gepizilor, datând din secolul al V-lea d. Chr. A ajuns în cele din urmă în stăpânirea maghiarilor, după moartea lui Menumorut şi a avut un rol foarte important, fiind un sediu al conducerii administrative din Transilvania. Aici a fost şi reşedinţa Episcopatului Romano-Catolic. Cetatea a fost abandonată din primul deceniul al secolului al XVIII-lea. S-au mai păstrat în zilele noastre fortificaţile militare de forma valurilor de pământ care ating o înălţime de şapte metri. 

Secretele Sarmizegetusei Regia 

Sarmizegetusa Regia este cel mai complex ansamblu arheologic din România. Zidurile cetăţenii de apărare mai rezistă şi acum, deşi Traian a ordonat nimicirea fostei capitale a regelui Decebal. Au fost contruite din cărămizi de mari dimensiuni, sub forma unor blocuri din piatră, tăiate în formă dreptunghiulară, cu o greutate de sute de kilograme fiecare. Grosimea zidurilor era de trei metri, iar înălţimea ajungea până la cinci metri. Zidurile au fost înălţate în plan hexagonal. 
 

Interesant este că turiştii intră în cetate aşa cum se făceau dacii în urmă cu peste 2000 de ani. Astfel, se străbate un drum prin pădure care este delimitat cu buşteni, după care se trece pe lângă o porţiune de drum pavat şi se ajunge pe platoul altarelor, unde se întâlnesc sanctuarele crculare şi Calendarul Circular. Circulă nenumărate legende cu privire la aceste sanctuare şi nici astăzi nu se cunoaşte cu exactitate semnificaţia acestora. Potrivit unor cercetători, Sarmizegetusa Regia reprezenta o adevărară metropolă, care era construită pe mai multe niveluri.