INTERVIU Prim-procurorul din Gorj: „Modificările legislative aproape că nu mai ţin pasul cu stagiile de pregătire“
0
Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, Michaela Teodorescu, a oferit un interviu ziarului „Adevărul“, despre problema infractorilor necunoscuţi, dar şi despre alte probleme ale sistemului.
Campania „România infractorilor necunoscuţi“ continuă cu un interviu cu Michaela Teodorescu, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.
Adevărul: Sunt opt dosare cu autor necunoscut la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj. Este o situaţie care să vă alarmeze? Sunt multe în care nu au fost prinşi autorii faptelor?
Michaela Teodorescu: Nu consider că este o situaţie alarmantă. Nu sunt multe dosare. Cel mai vechi dosar este înregistrat în noiembrie 1998, iar cel mai nou este un dosar din anul 2015.
Ne puteţi spune, procentual, din totalul dosarelor înregistrate iniţial cu A.N., câte se clasează?
La Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj nu se clasează, pentru că aceste dosare au ca obiect infracţiuni de omor sau care au avut ca urmare moartea unor persoane săvârşite cu intenţie. Aceste dosare nu au o perioadă de prescripţie.
Tot procentual, ne puteţi spune câte dosare înregistrate cu A.N. se clasează pentru că victimele îşi retrag plângerile?
La Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, conform competenţei stabilite prin lege, nu sunt înregistrate dosare cu A.N. privind infracţiuni pentru care să fie posibilă, conform legii procesual penale, retragerea plângerii.
În câte dosare, procentual, confirmaţi soluţiile propuse de poliţistul de caz şi în câte dintre ele, la fel, procentual, infirmaţi aceste soluţii?
Nu există o evidenţă a acestora. Nu se pune problema „infirmării“ de către procuror a soluţiei poliţistului de caz, întrucât soluţia este adoptată doar de procuror.
Din dosarele în care infirmaţi soluţia propusă de poliţistul de caz, câte sunt restituite, procentual, în vederea completării cercetărilor?
În anul 2015, din evidenţe a rezultat că s-a dispus restituirea dosarului penru completarea sau refacerea urmăririi penale de către organele de poliţie într-un număr de patru cauze, în conformitate cu prevederile art. 323 din Codul de Procedură Penală.
Durată prea mare pentru efectuarea expertizei ADN
Ce le îngreunează munca procurorilor într-un dosar cu A.N.?
Sunt mai multe elemente. De multe ori intervine subiectivitatea factorului uman. Ultimul caz se referă la condamnarea a două femei care au fost condamnate pentru mărturie mincinoasă, într-un caz de omor, al lui Gheorghe Mornea. Ancheta are în vedere declaraţiile unor persoane, iar acestea îşi mai schimbă declaraţiile. Sunt cazuri în care nu sunt suficiente elemente, iar faptele s-au produs în lipsa unor martori.
Ce şanse sunt astăzi să prindeti, spre exemplu, un criminal din anii 90?
Depinde de la caz la caz. În cazul Ţundrea a fost depistat şi a fost posibilă tragerea la răspunderea a adevăratului criminal şi după un număr foarte mare de de ani, având în vedere evoluţia tehnicii şi a unei anchete foarte serioase. Contează foarte mult şi profesionalismul anchetatorilor, cât şi a celorlalte persoane implicate în anchetă. Oricum, practica a demonstrat că cu cât trece timpul este mai greu de depistat autorul unei fapte, dar nu este o regulă, dar nu se poate generaliza, pentru că fiecare caz are un anumit specific.
Cât vă ajută noile tehnologii în rezolvarea unor cazuri mai vechi? Ne puteti da câteva exemple?
Cu certitudine ne ajută, iar cazul Ţundrea este unul dintre cazurile care au dovedit că noile tehnologii au ajutat la prinderea adevăratului criminal. În momentul de faţă, efectuarea expertizei ADN este un lucru obişnuit în dosarele care se află în instrumentarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj. Noi avem în instrumentare cazuri de omor, tentativă de omor şi, de obicei, se dispune expertiza ADN, dar din păcate durează mult, pentru că se fac doar la Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici“ din Bucureşti.
A crescut rolul înregistrărilor telefonice sau ambientale în ultima perioadă ca urmare şi a creşterii performanţelor tehnologice?
Înregistrările sunt făcute de organele specializate. Pentru tehnica ambientală, înregistrările erau, în urmă cu mulţi ani de zile, de o calitate îndoielnică, dar acum dotarea s-a îmbunătăţit. Întotdeauna, înregistrările sunt coroborate cu alte probe. Nu a existat vreun caz în care să se dispună condamnarea doar pe baza înregistrărilor. Potrivit, Codului de Procedură Penală, nu există o ierarhie a probelor. Ele se interpretează în ansamblu.
Peste 120 de dosare penale sunt mai vechi de un an
Sunt aproximativ 600.000 de dosare cu autor necunoscut la nivel naţional. Este o situaţie îngrijorătoare?
Nu este neapărat un număr foarte mare, având în vedere că sunt înregistrate foarte multe furturi care rămân cu autor necunoscut. Actualul Cod de Procedură Penală prevede pentru aceste fapte considerate mărunte şi nu există posibilitatea stabilirii autorului, după o anumită anchetă, posibilitatea renunţării la urmărirea penală cu privire la faptă pe principiul oportunităţii, care se aprobă de către judecător
Ne puteţi spune, în medie, câte dosare penale sunt deschise anual la nivelul instituţiei?
Din datele statistice pentru anul 2015 rezultă că la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj au existat pentru soluţionare 852 dosare penale, dintre care 304 dosare aflate în anchetă proprie la procuror şi 548 de dosare în care procurorii au supravegheat urmărirea penală efectuată de organele de poliţie judiciară.
Dintre acestea câte sunt trimise efectiv pe instanţă?
În anul 2015, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj a trimis instanţei de judecată 51 de dosare penale în care au fost întocmite rechizitorii, respectiv 25 de cauze aflate în anchetă proprie a procurorului şi 26 de cauze în care procurorul a supravegheat urmărirea penală efectuată de organele de poliţie judiciară.
Câte dintre dosare sunt mai vechi de un an, fără să se fi dat în acestea soluţie de începere sau neîncepere a urmăririi penale?
Conform datelor statistice, la sfârşitul anului 2015, în evidenţele Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj s-au aflat înregistrate 320 de dosare penale aflate în lucru, dintre care 81 dosare în care urmărirea penală este efectuată de procuror şi 239 dosare în care procurorul supraveghează urmărirea penală efectuată de poliţia judiciară. Dintre acestea, 126 de dosare penale erau mai vechi de un an de la sesizare, respectiv 24 de dosare în care urmărirea penală este efectuată de procuror şi 102 dosare în care procurorul supraveghează urmărirea penală efectuată de poliţia judiciară.
Câte plângeri înregistraţi în medie, anual, de la părţi vătămate, cu privire la tergiversarea urmăririi penale în dosarele aflate în instrumentare? Câte dintre acestea se dovedesc a fi fondate? S-au dat sancţiuni în astfel de cazuri? Câte anual, în medie, şi în ce au constat?
Nu există o evidenţă a plângerilor care să aibă astfel de obiect, dar oricum, în puţinele cazuri în care instanţa a fost investită cu judecarea unor astfel de sesizări nu s-a constatat tergiversarea cercetărilor.
Câte dintre plângerile părţilor vătămate, în medie, anual, împotriva rezoluţiei procurorului, au fost admise de către instanţele de judecată?
În anul 2015, conform evidenţelor statistice, instanţele de judecată au admis plângerile părţilor împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată adoptate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj într-un număr de şase cauze.
268 de lucrări penale pentru un procuror
Cum staţi cu schema de personal? Sunt suficienţi procurori, câţi ar mai trebui, pe ce secţii?
La Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, comparativ cu alte unităţi din teritoriu, nu este o situaţie atât de dramatică, mai ales că avem schema aproape completă. Avem 14 procurori în schemă şi ne desfăşurăm activitatea cu 13, fiind vacant un post de conducere, de procuror şef secţie. Mai este nevoie de personal, pentru că numărul de lucrări soluţionate creşte de la an la an. Este clar că, la un moment dat, există o supraaglomerare, dar, în acelaşi timp, cred că ar mai fi nevoie de personal auxiliar de specialitate, adică grefierii. Ar mai fi nevoie de măcar unul sau doi grefieri. Din acest punct de vedere, instanţele stau mai bine decât noi, pentru că ajung ca fiecare judecător să aibă un grefier cu care să lucreze. Personalul auxiliar suficient ar mai degreva şi procurorul de anumite sarcini. Sunt mulţi colegi care îşi dactilografiază singuri lucrările pentru că nu e timp.
Câte dosare are în lucru, în medie, un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj?
Dacă raportăm numărul total de lucrări la cel de procurori, înseamnă o medie al lucrărilor de 268 pe procuror în semestrul I.
Sunt multe, sunt puţine?
Este destul de mult pentru că sunt lucrări complexe, în general. Sunt unele care comportă mai puţin timp, dar, în general, la noi este vorba de lucrări complexe, pentru că sunt multe dosare aflate în ancheta proprie a procurorului.
Insuficienţi poliţişti de cercetare penală
Cum colaboraţi cu Poliţia?
Colaborarea a fost, în general, bună.
Sunt suficienţi politişti, din punctul dumneavoastră de vedere, care să poată munci eficient în dosarele penale, inclusiv, în aceste dosare cu AN?
Este personal insuficient, deşi la nivelul unităţilor de poliţie există personal specializat pentru cercetarea penală. Modificarea legislativă privind separarea poliţiştilor specializaţi, aşa numitele organe de cercetare ale poliţiei judiciare, să nu mai execute alte sarcini, care nu au legătură cu activitatea de cercetare penală, a fost o iniţiativă legislativă foarte bună, dar, din păcate, nu s-a materializat. Doar la nivel central au trecut anumiţi poliţişti în subordinea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum lucrează DNA şi DIICOT. Ar fi foarte bine dacă s-ar şi materializa această modificare legislativă. Sunt dosare de evaziune fiscală în care volumul de activitate este foarte mare, iar la cercetări penale sunt foarte puţini poliţişti. Principala problemă este că sunt angrenaţi în alte activităţi.
Cum se resimte, din punctul dumneavoastră de vedere, în anumite anchete, lipsa unor dotări la nivelul Poliţiei Române. De exemplu, poliţistul nu are autoturism să se deplaseze pentru o anumită cercetare sau nu are mijloacele tehnice necesare pentru investigare.
Nu s-a pus problema lipsei de dotare cu echipamente şi aparatură specifică. Nu ne-au fost aduse la cunoştinţă aspecte legate de lipsa mijloacelor de deplasare, însă principalul aspect care îngreunează activitatea este implicarea poliţiştilor în altfel de activităţi care nu au legătură cu cercetarea penală.
Cât de des va întâlniţi cu şefii poliţiei pentru a face evaluări privind stadiul cercetărilor n dosarele mai vechi?
Foarte des. Sunt astfel de întâlniri de două ori pe lună sau chiar mai frecvent, în funcţie de necesitate.
Teoretic, i-aţi putea sancţiona pe poliţiştii care nu-şi fac treaba corespunzător în astfel de cazuri. Practic, aţi avut astfel de situaţii, în care să reclamaţi? Cu ce rezultate?
Potrivit Codului de Procedură Penală, orice procuror poate face o sesizare comandantului poliţiei, în condiţiile în care se constată că poliţiştul nu şi-a făcut treaba. Pe de altă parte, avizele de poliţie judiciară se dau de procurorul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu efectuarea verificărilor necesare la nivelul nostru. Se poate ajunge, teoretic, şi la retragerea avizului de poliţiei judiciară dacă poliţistul nu îşi face treaba şi nu mai poate desfăşura activităţi judiciare.
Modificările legislative frecvente afectează activitatea procurorului
Care sunt principalele cinci probleme cu care vă confruntaţi la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj?
Una dintre probleme este lipsa personalului auxiliar de specialitate. O altă problemă cu care ne confruntăm în activitatea noastră este angrenarea poliţiştilor de poliţie judiciară şi în alte activităţi şi numărul insuficient al acestora, în special pentru infracţiunile economice. Lipsa unor poliţişti care să lucreze direct în subordinea procurorului care să fie detaşaţi la parchete la fel ca în sistemul de lucru al DNA. Cred una dintre cele mai stringente probleme o reprezintă modificările legislative prea dese, instabilitatea legislativă, şi timpul insuficient de pregătire al procurorilor, raportat la volumul foarte mare de informaţie. Există stagii de pregătire profesională, dar modificările legislative aproape că nu mai ţin pasul cu aceste stagii. Necunoaşterea şi neaplicarea hotărârilor Curţii Constituţionale şi ale hotărârilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constituie abatere disciplinară. O altă problemă lipsa unor dotări suficiente cu tehnică modernă. Mă refer la laptop-uri sau scanere. Teoretic, dosarul ar putea să fie electronic şi să fie consultat de părţi şi de avocaţi. În momentul de faţă, nu avem această posibilitate, nici uman şi nici material. Ar facilita foarte mult activitatea noastră din multe puncte de vedere. La Parchetul General se practică acest lucru. Avem probleme cu percheziţiile şi expertizele informatice. Acestea sunt efectuate destul de greu din cauza lipsei de specialişti. Sunt multe solicitări de acest fel în anchete penale desfăşurate de mai multe structuri. Aşteptarea durează destul de mult în cazul administrării unor astfel de probe.
Se încarcă comentariile...
