Cum diferă graiul gorjenilor din zona montană faţă de cel al locuitorilor de la câmpie şi care au fost influenţele

Graiul gorjenesc se diferenţiază în funcţie de zona în care trăiesc locuitorii. Astfel, cei din zona montană vorbesc într-un alt mod faţă de cei care se află la câmpie sau deal.

Graiul locuitorilor din zona montană diferă faţă de cel folosit de cei care trăiesc în alte locuri. Ana-Maria Dudău, cadru didactic la Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Târgu Jiu, constată o serie de elemente distincte în vorbirea gorjenilor, în funcţie de zona în care trăiesc:

„Ţinând seama de întinderea şi aşezarea geografică a Gorjului, putem observa, cercetând acest grai, unele diferenţieri care atrag atenţia celui ce călătoreşte dintre o zonă în alta. Vom distinge, mai întâi, vorbirea locuitorilor de la munte de cea a celor din regiunea dealurilor şi apoi pe acelora din regiunea răsăriteană, cuprinzând satele aşezate pe văile râurilor Amaradia Gilort şi Jiu. Desigur că împărţirile acestea nu formează bariere de neînţelegere între satele cele despart, ci doar indică numai unele particularităţi comune localităţilor din aceeaşi regiune“, se arată în lucrarea „Perspectivă dialectologică asupra graiului oltenesc“.

Influenţe din zonele învecinate

În zonele învecinate cu alte judeţe există chiar o infuenţă. Potrivit autoarei, se constată şi unele infiltraţii lingvistice, cum ar fi în partea de apus de Mehedinţi, unde se află un grup de sate - Godineşti, Celei, Ciuperceni - la care se constată unele fenomene cu totul diferite de restul graiului din Gorj.

Unii autori au preluat graiul oltenesc din Gorj în scrierile lor. Etnologul şi etnograful C.S. Nicolăescu-Plopşor este unul dintre ei. A fost culegător de cântece bătrâneşti din Oltenia, dar şi de proză populară. A fost unul dintre cei mai vestiţi cunoscători de proză literară. 
 

Profesorul Stelian Sterescu este, de asemenea, un alt autor care a folosit din plin graiul gorjenesc în scrierile sale. Povestea „Nărojii“ i-a fost publicată în revista Convorbiri Literare.

De asemenea, Nicolae Al Lupului (Nicolae Popescu) a fost numit de Şerban Cioculescu drept „Creangă al Olteniei“, pentru că încerca să cultive un stil literar bazat pe stilul popular oltenesc.

 „Un grai conservator“

“Graiul din Oltenia este prin excelenţă un grai conservator, fapt care poate fi pus în evidenţă mai ales prin aceea că a păstrat nu numai un fond lexical comun din substratul autohton, ci şi o cantitate mare de termeni topici de aceeaşi sorginte. Mai mult decât celelalte graiuri ale decoromânei, cel din Oltenia e mai păstrător al acestui fond de lexical transferat în onomastică. (...) Unele denumiri de copaci se află din abundenta în toponimia Gorjului şi a Vâlcea“,

menţionează Ana-Maria Dudău. 

Limba oltenească a cunoscut diferite influenţe sau elemente preluate din alte limbi, cum ar fi: latină, slavă, bulgară, sârbo-croată, maghiară şi germană, greacă şi chiar turcă.