Boierul care a negociat recunoaşterea unirii Transilvaniei cu Ţara Românească, sub domnia lui Mihai Viteazul

Stoichiţă Râioşanul a fost unul dintre ce mai mari boieri din Ţara Românească din secolul al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea. Acesta deţinea, împreună cu soţia sa, Dochia, mari şi multe proprietăţi în judeţele Gorj, Prahova şi Călăraşi. A fost unul dintre boierii care au contribuit la succesele lui Mihai Viteazul, negociind o serie de tratate şi înţelegeri deosebit de importante cu marii conducători ai lumii.

Stoichiţă Râioşanul s-a născut în satul Râioşi, care nu mai există astăzi, şi s-a căsătorit cu Dochia, fiica lui Păstrăvan, din Strâmba, localitate aflată în judeţul Gorj. În documentele vremii apare şi sub numele de Stoichiţă din Strâmba.

„A fost un mare diplomat, negociator talentat, receptiv la moda Renaşterii, cu dorinţă fierbinte, patriotică, aducând servicii pentru independenţa Ţării Româneşti, fiind alături de Mihai Viteazul pentru obţinerea recunoaşterii oficiale a răsunătoarelor sale izbânzi pe câmpurile de bătaie şi realizarea de coaliţii antiotomane“, arată Alexandru Păsărin într-o lucrare apărută în volumul „Personalităţi gorjene de-a lungul istoriei“.

A negociat cu voievodul Sigismund Bathory 

Boierul Stoichiţă Râioşanul era unul dintre oamenii de încredere ai domnitorului Mihai Viteazul, după cum rezultă din misiunile dificile cu care a fost însărcinat să le ducă la îndeplinire de către marele voievod.

„La 20 mai 1595, Stoichiţă se afla între cei 12 boieri împuterniciţi de Mihai Viteazul să parafeze Tratatul cu voievodul Sigismund Bathory la Alba Iulia. După marea bătălie de la Şelimbăr, din 28 octombrie 1599, Stoichiţă face parte din delegaţia diplomatică ce bate drumurile Europei spre împăratul Rudolf al II-lea, pentru a obţine recunoaşterea unirii Transilvaniei cu Ţara Românească“,

menţionează Alexandru Păsărin. 

Răsplătit pentru meritele sale 

Meritele sale în misiunile şi serviciile aduse ţării şi domnitorului Mihai Viteazul au fost recunoscute şi răsplătite. „Pentru meritele sale diplomatice, doamna Stanca, soţia lui Mihai Viteazul, l-a răsplătit «pentru dreapta slujbă în ţară străină“, cu înalte titluri de boierie şi dregătorie“, se mai arată în volumul „Personalităţi gorjene de-a lungul istoriei“.

Boierul Stoichiţă Râioşanul este ctitor al bisericii „Mănăstirea Sfânta Treime“ din Strâmba Jiu, localitate unde s-a stabilit încă din anul 1594, cumpărând moşii în satele Groşi, Sârbeşti şi Stejarul. „A reclădit construcţia pe vechiul schit ce data din perioada anilor 1518-1519“, menţionează Alexandru Păsărin. Spre finalul vieţii, în anul 1618, Stoichiţă Râioşanul a sprijinit răscoala lui Lupu Mehedinţeanu împotriva lui Alexandru Iliaş. Acest fapt este menţionat în hrisovuil domnesc al lui Iliaş. Boierul Stoichiţă Râioşanula murit în anul 1620, fiind înmormântat la mănăstirea Strâmba.